Hram la Paraclisul Catedralei Naţionale. PS Paisie a vorbit despre Învierea Domnului ca act de creaţie[2024-05-06]de Sorin IoniţeParaclisul Catedralei Naţionale are hramul principal „Învierea Domnului” şi este sărbătorit anual în a doua zi de Paşti. Cu această ocazie, Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a oficiat luni Sfânta Liturghie şi le-a vorbit credincioşilor de la paraclis despre sensul profund al Învierii Domnului şi al înălţării sale cu trupul la cer. „În această săptămână, totul este lumină izvorâtă din Lumina Învierii lui Hristos. Acum ne bucurăm că Hristos a înviat şi vestim acest adevăr tuturor pentru a transmite mai departe în lume bucuria noastră”, a spus Preasfinţitul Părinte Paisie. Trupul lui Hristos Trupul lui Hristos a reprezentat centrul predicii rostite de Preasfinţia Sa. Trupul lui Hristos a avut un rol esenţial în plinirea mântuirii şi a îndumnezeirii potenţiale a tuturor oamenilor, a spus ierarhul amintind cuvintele Sf. Ap. Pavel: „suntem sfinţi, spune el, adică mântuiţi, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, săvârşită odată pentru totdeauna” (Evrei 10: 10). PS Paisie a explicat că Trupul lui Hristos înviat ne arată în el care vor fi caracteristicile trupurilor noastre după înviere, particularităţi pe care, în Rai, le aveau deja trupurile protopărinţilor Adam şi Eva. „Hristos, după Înviere, ni se prezintă într-un mod de existenţă pe care noi îl percepem acum ca fiind supranatural, însă acest mod de existenţă era sădit în firea omului înainte de păcat”. Episcopul vicar patriarhal a evidenţiat că Hristos Înviat poate avea o înfăţişare diferită, astfel încât ucenicii Săi nu pot să-L recunoască, sau Îl recunosc doar atunci când vrea El. Totodată, Îl vedem, capabil să treacă prin uşile încuiate, să Se arate în acelaşi moment în mai multe locuri diferite sau să Se facă nevăzut de cei din jur. El mănâncă cu ucenicii, nu din necesitate, ci din iconomie, pentru ca ei să nu creadă că este un duh, o nălucă. „Hristos are, însă, după Înviere, întotdeauna Trupul Său omenesc, care este propriul Său trup cu care a vieţuit în această lume şi cu care va şedea de-a dreapta Tatălui în veşnicie”, a subliniat Preasfinţia Sa. Învierea Domnului ca act de creaţie „Înălţarea lui Iisus cu Trupul la ceruri este de asemenea o mărturie a noii stări a trupului omenesc îndumnezeit, care nu este limitat şi nu este supus legilor gravitaţiei, dar această minune are evident o semnificaţie mai profundă în istoria mântuirii oamenilor: aceea de acces la viaţa veşnică a Împărăţiei Cerurilor a trupului omenesc înviat, a mântuirii omului în întreaga sa fiinţă, suflet şi trup”. PS Paisie Sinaitul a arătat că prin Hristos înviat, întreaga omenire este „ridicată, mântuită şi îndumnezeită în integralitatea fiinţei sale, trup şi suflet, pentru a ne face părtaşi vieţii Preasfintei Treimi”. „Hristos a venit să plinească lucrarea începută de primul om, Adam, pe care acela însă, din pricina păcatului, n-a izbutit să o ducă la bun sfârşit. Astfel, Învierea lui Hristos este un act de creaţie, la fel cum a fost crearea lui Adam”. Preasfinţia Sa a evidenţiat că „Învierea nu reprezintă eliberarea de trup, ci preaslăvirea trupului de către Dumnezeu”. Ţărâna pământului, în intimitatea Preasfintei Treimi „În Hristos Cel Înviat, ‹ţărâna› trupului omenesc, pe care L-a avut prin naşterea ca Om, această ţărână despre care vorbeşte Sf. Scriptură (Facere 3:19; Psalmi 29:9) nu se mai întoarce în pământ pentru a se topi în el, ci, acest amestec din ţărâna pământului şi suflarea de viaţă de la Dumnezeu, urcă după Înviere la cer, în intimitatea însăşi a vieţii Preasfintei Treimi”. „Umanitatea lui Hristos, Răstignit de oameni şi Înviat de Dumnezeu, dăinuie în însuşi interiorul Sfintei Treimi ca izvor de putere spirituală şi de speranţă pentru toţi cei care, în istorie, Îi urmează lui Hristos”, a spus Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul. „Învierea ne descoperă astfel importanţa infinită a vieţii noastre în trup, a vieţii noastre în istorie, întrucât prin trup persoana umană se integrează în istorie. Învierea ne arată, aşadar, că faptele noastre săvârşite în timpul vieţii pământeşti vor avea valoare şi rezonanţă eternă”. Paraclisul Catedralei Naţionale În finalul predicii, ierarhul a vorbit despre Paraclisul Catedralei Naţionale. Preasfinţia Sa a amintit că Patriarhul Daniel i-a fixat lăcaşului de cult hramul „Învierea Domnului” chiar în 2011, la sfinţire. PS Paisie a menţionat că începând cu anul 2015, hramul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului este prăznuit în a doua zi de Paşti, „pentru a nu ştirbi cu nimic bucuria Praznicului Învierii Domnului”. Preasfinţia Sa a subliniat că „pe lângă viaţa liturgică intensă de la acest paraclis, susţinută de toţi părinţii slujitori aici, se desfăşoară şi multe activităţi social-filantropice, ori medicale, cum ar fi Programul de donare de sânge Donează sânge salvează o viaţă, Campania Bucuria Vindecării, Campania Sănătate pentru Sate, toate organizate cu multă dăruire de sine din iniţiativa părintelui arhimandrit Ciprian Grădinaru şi cu sprijinul multor voluntari inimoşi şi responsabili”. „De asemenea, această comunitate a Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului organizează multe colecte de ajutorare a bătrânilor, a săracilor, a copiilor, a unor unităţi medicale ş.a. Această lucrare intensă uneşte spiritualul cu socialul, a spus PS Paisie adăugând cuvintele Patriarhului Daniel care spunea că prin această lucrare, acest Paraclis al Învierii, a devenit un laborator duhovnicesc al învierii sufletului din moartea păcatului, prin lucrarea filantropică unită cu cea spirituală. PS Paisie Sinaitul s-a rugat în finalul cuvântului ca Învierea Domnului să aducă tuturor „în suflete şi în case pacea sfântă şi bucuria preaslăvită a Lui Hristos-Domnul”. Pentru mai multe imagini, vizitaţi secţiunea de Galerii Foto! Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 267, Ultimul acces: 2026-10-23 00:32:14
|
Timp total: 0.06s...
[]:1