Moaştele Sf. Dimitrie cel Nou au ajuns la ctitoria care a dat nume Bucureştilor şi la Mănăstirea Radu Vodă[2024-04-14]de Ştefana TotorceaPelerinajul cu moaştele Sf. Dimitrie cel Nou în Sectorul 4 al Capitalei a continuat duminică, după ce racla a poposit la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou. Următoarele opriri au fost la paraclisul universitar „Sf. Ecaterina”, al studenţilor teologi, la Biserica lui Bucur Ciobanul, întemeietorul Bucureştilor, şi la Mănăstirea Radu Vodă. „Este o bucurie să împărtăşim preţuirea şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru studenţii şi profesorii Facultăţii de Teologie Ortodoxă «Justinian Patriarhul» din Bucureşti, cât şi pentru credincioşii care frecventează acest locaş de închinare”, a spus Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul la Biserica „Sf. Ecaterina”, Paraclisul Facultăţii de Teologie din Capitală. Această instituţie de învăţământ superior „oferă tinerilor studenţi o formare atât intelectuală cât şi spirituală, prin îmbinarea studiului cu Liturghia, fidelitatea faţă de Tradiţia Sfinţilor Părinţi cu deschiderea spre cultură şi universal, promovând o teologie dinamică, vie, slujitoare, care contribuie la eforturile de renaştere morală a societăţi româneşti”, a adăugat ierarhul. „Dar, pentru că studiul teologiei înseamnă răspunsul omului la chemarea lui Dumnezeu, deopotrivă profesori şi studenţi, sunt chemaţi şi mai mult să intensifice activitatea de formare duhovnicească reînnoind entuziasmul misiunii Bisericii într-o societate tot mai secularizată.” Întâlnire simbolică între doi păstori români La Biserica Bucur Ciobanul, ierarhul a amintit că aceasta a fost rectitorită în secolul al XVII-lea „pe fundaţiile unor alte două biserici mai vechi: una ce fusese zidită în vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1416), şi alta zidită după tradiţie, de Bucur Ciobanul, întemeietorul legendar al Bucureştilor, menţionat atât de Nicolae Iorga, cât şi de alţi istorici, ca fiind cel de la care provine numele oraşului Bucureşti”. „Prin grija Părintelui Paroh Ionuţ Bărbulescu, care este şi protopop al Protoieriei Sectorului 4 Capitală, în prezent, acest sfânt lăcaş de închinare, reprezentativ pentru rolul său în istoria şi viaţa duhovnicească a bucureştenilor, ni se înfăţişează cu imaginea pe care a avut-o în vechime”, menţionat Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul. „În plus, din anul 2016, aici aflăm spre închinare şi ajutor sfânt o raclă cu fragmente din moaştele celor doi sfinţi ocrotitori: Sf. Atanasie şi Chiril ai Alexandriei, care au apărat dreapta credinţă şi au slujit biserica lui Hristos.” „Este un moment plin de bucurie duhovnicească deosebită, pentru că aici, în locul acesta, al naşterii Bucureştiului, se întâlnesc, pe de o parte un păstor de oi, care ctitorit această biserică, cu un alt păstor de oi, care a vieţuit în aceeaşi perioadă, în secolul al XIII-lea, în timpul unui Ţarat numit Româno-Bulgar în unele cărţi de istorie”, a spus Părintele Ionuţ Bărbulescu, Protopopul Sectorului 4 Capitală. După liturghia de duminică, 14 aprilie 2024, moaştele Sf. Dimitrie cel Nou au fost purtate în procesiune de la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou la Paraclisul Universitar „Sf. Ecaterina”, la Biserica Bucur Ciobanul şi la Mănăstirea Radu Vodă. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu Rolul monahilor în cetate este benefic Următoarea oprire de pe traseul pelerinajului de duminică a fost Mănăstirea Radu Vodă, unde moaştele Sf. Dimitrie cel Nou au fost aşezate spre cinstire până după orele 15:00. „Aici, la racla cu moaştele Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina, vin oameni cu suferinţe foarte grele, debusolaţi, răniţi de păcate sau de boală, şi află mângâiere şi sfat bun”, a spus Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul. Moaştele Sf. Dimitrie cel Nou s-au aflat la Mănăstirea Radu Vodă până după ora 15:00 duminică, 14 aprilie 2024. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu „Aici, o mână de călugări tineri şi curajoşi stau de strajă Sf. Nectarie şi slujesc oamenilor. Tinereţea lor închinată lui Dumnezeu încurajează şi aduce alinare sufletelor copleşite de tristeţe şi de suferinţă, cu nădejdea în lucrarea minunată a harului.” Episcopul Vicar Patriarhal a amintit că situarea unor mănăstiri în inima oraşelor nu este o noutate: „Primele comunităţi monastice creştine s-au înfiinţat în spaţiul urban. Cunoaştem din istorie dezvoltarea impresionantă a monahismului în capitala Imperiului Bizantin, rolul deosebit de important pe care l-a avut monahismul urban – ca să-i spune aşa – atât în Răsărit, cât şi în Apus”. Acestea au contribuit la dezvoltarea lucrării sociale a Bisericii, dar şi la intensificarea dimensiunii culturale, teologice şi apologetice a Bisericii. Duminică, 14 aprilie 2024, continuă perlerinajul istoric cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou în Sectorul 4 al Capitalei. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu „A te retrage din lume, a trăi în mănăstire, nu înseamnă a uita de lume, ci a te apropia de Dumnezeu şi a trăi esenţialul. Cel ce se desprinde de lume, este de fapt, într-un alt mod, la alt nivel, spiritual sau duhovnicesc, mai prezent împreună cu toţi, pentru că îi cuprinde pe toţi în rugăciunea neîncetată către Dumnezeu”, a subliniat ierarhul. Un patriarh cu evlavie la Sf. Dimitrie cel Nou Unul din ctitorii mănăstirii, Domnitorul Radu Mihnea, a condus, pentru o scurtă perioadă atât Moldova, cât şi Ţara Românească fiind numit uneori: „Radu Voievod, Principe al Valahiei şi Moldovei. „fiind numit uneori: Radu Voievod, Principe al Valahiei şi Moldovei”, a menţionat părintele episcop vicar. PS Paisie Sinaitul şi PS Timotei Prahoveanul au rememorat istoria Mănăstirii Radu Vodă duminică, 14 aprilie 2024, cu prilejul perlerinajul istoric cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou în Sectorul 4 al Capitalei. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu Informaţiile oferite de Episcopul Vicar Patriarhal Paisie Sinaitul au fost completate de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, care a amintit episoade din istoria mai recentă a obştii. „Cred că în mod deosebit prezenţa Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou vine şi ca un semn de recunoştinţă pentru Patriarhul Justinian, care, la începutul păstoririi sale, a dorit canonizarea unor sfinţi români şi de asemenea a generalizat cultul unor sfinţi cu moaşte din ţara noastră, între aceşti sfinţi aflându-se şi Sfântul Cuvios Dimitrie şi, alături de el, Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfânta Filofteia”, a spus Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul. Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a mai amintit că Patriarhul Justinian Marina avea o deosebită evlavie la Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou: „Sfântul Cuvios Dimitrie vine acum şi ca o mângâiere şi cu rugăciunea lui pentru Patriarhul Justinian, care a ales ca loc de veşnic odihnă această biserică”, a spus Preasfinţia Sa. Pelerinajul cu moaştele Sf. Dimtirie cel Nou continuă duminică în Sectorul 4 al Bucureştilor, cu mai multe opriri scurte la comunităţi parohiale. Pelerinajul cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, în toate protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor este organizat în contextul împlinirii a 250 de ani de la aducerea moaştelor sale la Bucureşti. Acest eveniment istoric a fost înscris în Calendarul Ortodox, cu pomenire în data de 13 iulie, iar prima lui sărbătorire va avea loc anul acesta, când la Catedrala Patriarhală din Bucureşti este prevăzut un program liturgic deosebit şi o procesiune cu moaştele sfântului. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 236, Ultimul acces: 2026-10-19 05:14:53
|
Timp total: 0.06s...
[]:1