7 medici români care au inovat medicina mondială

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

7 medici români care au inovat medicina mondială

[2024-04-09]

de Ştefana Totorcea

Ca să celebrăm altfel Anul Omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor, Basilica.ro prezintă şapte medici români care au revoluţionat medicina mondială.
Prezentăm numele în ordinea cronologică a celor mai răsunătoare realizări pe care le-au avut pe plan mondial. Cu excepţia unui singur medic din această listă, toţi au devenit membri ai Academiei Române.
Dr. Victor Babeş (1854-1926)
Dr. Victor Babeş, co-autorul primului tratat complet de bacteriologie medicală din lume. Sursa foto: Muzeulbucurestiului.ro
1885 – Împreună cu profesorul Victor André Cornil, a scris primul tratat de bacteriologie din lume intitulat „Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase”, lucrare premiată de Academia de Ştiinţe din Paris.
În 1887 a înfiinţat primul Institut de Patologie şi Bacteriologie din România.
În cercetările sale a identificat peste 40 de microroganisme patogene care îi poartă numele.
În 1900, la un congres internaţional de Zoologie la Londra, au fost clasificaţi paraziţii care îi poartă numele – din clasa Babesia – pe baza descoperirilor lui. Activitatea sa a influenţat dezvoltarea ulterioară a medicinei veterinare. El a introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră.
Victor Babeş a descoperit şi o metodă de depistare timpurie a cancerului genital feminin. Analiza, care este un examen al celulelor, îi poartă numele, împreună cu numele unui alt cercetător care a contribuit la ea, dr. George Papanicolau.
Dr. Mina Minovici (1858-1933)
Dr. Mina Minovici a creat primul institut de medicină legală din Europa. Sursa foto: Historia
1892 – A înfiinţat Morga Oraşului Bucureşti, dotată cu săli de autopsie, laboratoare, bibliotecă.
Aceasta a fost redenumită în 1898 ca Institutul Medico-Legal, prima astfel de instituţie din lume. Deţinea cea mai performantă tehnologie de laborator din Europa, mai ales în domeniul toxicologiei. A servit drept model pentru toate ţările din Europa, care au creat în următorii ani instituţii similare.
Dr. Constantin I. Parhon (1874-1969)
Dr. Constantin I. Parhon, autorul primei cărţi de endocrinologie din lume. Foto: Agerpres
1909 – A scris prima carte de endocrinologie din lume, intitulată „Les secretions interns” (Secreţiile interne).
În 1939, a fost implicat în organizarea la Bucureşti a primului congres european de endocrinologie.
„Tulburările funcţiilor endocrine stau la baza unui mare număr de procese patologice şi nu pare excesiv să ne gândim că nu există un singur proces fără un coeficient endocrin”, transmitea el la evenimentul ştiinţific.
Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931)
Dr. Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei. Foto: Wikimedia Commons
1916 – A descoperit o substanţă antidiabetică în pancreas, pe care a numit-o pancreină – insulina de astăzi. A injectat-o unui câine cu diabet, observând un efect de normalizare a nivelului glicemiei. Cercetările au fost întrerupte în perioada Primului Război Mondial, dar, în 1921, a publicat „Pancreina şi procedura fabricaţiei sale”.
Un an mai târziu, canadienii Fr. Grant Banting şi Ch. Herbert Best anunţau descoperirea insulinei. În 1923, aceştia au primit Premiul Nobel pentru Medicină. Dr. Nicolae Paulescu a scris juriului că el descoperise primul substanţa şi efectele ei, dar cererea sa de recunoaştere a fost respinsă.
Comitetul Nobel a recunoscut meritele românului abia în 1969, în urma campaniei iniţiate de fiziologul scoţian Ian Murray.
Dr. Ioan Cantacuzino (1863-1934)
Dr. Ioan Cantacuzino, creatorul primei Legi sanitare româneşti şi artizanul celei de a doua campanii de vaccinare anti-BCG din Europa. Sursa foto: RFI
Fondatorul şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală a studiat la Paris Ştiinţele naturii, Filosofia şi Medicina. A fost artizanul Legii sanitare româneşti din 1910, care i-a purtat numele.
În 1913, a salvat Armata Română de o epidemie de holeră cu ajutorul unui vaccin administrat printr-o metodă proprie, care îi poartă numele. A condus campaniile antiepidemice pentru combaterea tifosului exantematic şi a holerei în timpul Primului Război Mondial.
1926 – a făcut din România a doua ţară din lume, după Franţa, care a introdus vaccinul BCG (împotriva Bacilului Calmette-Guérin), pentru imunizarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei.
A fost membru în Comitetul de Igienă al Ligii Naţiunilor, al societăţilor de Biologie, de Patologie Exotică şi al Academiei de Ştiinţe din Paris, precum şi Doctor Honoris Causa al multor universităţi franceze.
Dr. Ana Aslan (1897-1988)
Dr. Ana Aslan, medic, fondatoarea geriatriei şi gerontologiei. Foto: Agerpres
1952 – după ani de cercetări, a creat reţeta pentru „vitamina H3” (Gerovital), care tratează fenomenul de îmbătrânire şi boli ale bătrâneţii ca ateroscleroza, vitiligo, sclerodermia şi altele.
În acelaşi an a înfiinţat, la Bucureşti primul Institut de Geriatrie şi Gerontologie din lume. Modelul de organizare a institutului a fost recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
În 1955, a publicat, împreună cu prof. dr. Constantin I. Parhon, lucrarea „Novocaina – factor eutrofic şi întineritor”.
În 1958, a început distribuirea pe scară largă a Gerovitalului, patentat de Ministerul Sănătăţii din România şi ulterior brevetat zeci de ţări din întreaga lume, ca medicament anti-îmbătrânire.
Au apelat la acest tratament celebrităţi de talie mondială ca pictorul Salvador Dali, actorii Charlie Chaplin şi Marlene Dietrich, miliardarul Aristotel Onassis şi Jacqueline Kennedy, fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, oameni de stat ca Indira Gandhi, generalul de Gaulle sau Iosip Broz Tito.
Dr. George Emil Palade (1912-2008)
Dr. George Emil Palade, primul câştigător de origine română al Premiului Nobel. Foto: Nobelprize.org
1974 – a devenit primul român care a primit Premiul Nobel pentru descoperiri fundamentale în biologia celulară.
A fost premiat pentru explicarea mecanismului celular al producţiei de proteine, în urma descoperirii unor particule din citoplasma celulei care sunt bogate în ARN (acid ribo-nucleic) şi la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor. Acestea poartă numele de ribozomii sau corpusculii lui Palade.
Împreună cu Philip Siekevitz, a stabilit definitiv rolul crucial în producerea de energie celulară al mitocondriilor.
Era născut, crescut şi educat în România, dar şi-a desfăşurat activitatea ştiinţifică în Statele Unite ale Americii.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 261, Ultimul acces: 2026-10-23 23:19:55

Timp total: 0.04s...

[]:1