Responsabilitatea de a ne îngriji sănătatea este un răspuns la iubirea lui Dumnezeu: Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea[2024-03-14]de Ştefana Totorcea„Cred că ar trebui să ne simţim mai responsabili fiecare dintre noi pentru viaţa noastră”, a declarat, pentru Basilica.ro, Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea, preot de caritate la Spitalul de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti. „Dacă noi înţelegem responsabilitatea ca şi capacitatea noastră de a răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubirea noastră, atunci această responsabilitate nu mai pare o corvoadă sau povară, ci devine în prilej de bucurie”, a declarat clericul, care slujeşte din 1996 în cadrul spitalului. „Cred că asta s-a pierdut cel mai mult în vremurile noastre, pentru că bucuria adevărată şi autentică vine de la Dumnezeu, este o roadă a Duhului Sfânt, pe când ceea ce ne oferă societatea de consum în care trăim este plăcerea. Dacă omul se lasă absorbit şi consumat de plăcere, pierde bucuria cea de la Dumnezeu, bucuria autentică.” „Această responsabilitate trebuie să vină în primul rând din faptul că suntem creaţi de Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dăruit viaţă, ne-a dăruit sănătate, ne-a dăruit tot ce ne trebuie, ca să facem ceva cu viaţa noastră şi cu sănătatea noastră”, a mai spus Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea. „Sunt nişte daruri pe care le-am primit, dar, odată şi odată, ni se va cere şi socoteală ce am făcut cu ele. Îmi place să leg cuvântul responsabilitate de cum sună în engleză response + ability, capacitatea de a răspunde”, a subliniat preotul de caritate. Din această responsabilitate face parte şi păstrarea legăturii cu cei plecaţi dincolo, fiindcă iubirea este mai tare decât moartea, aminteşte Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea. Biserica în stil maramureşean din curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti a fost construită în 1999 şi re nevoie de câteva reparaţii la şindrila acoperişului. Foto: Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea Omul de astăzi „nu mai simte nevoia să-I răspundă lui Dumnezeu, ci e cumva înlănţuit în adicţii de tot felul”, de care adesea nici nu este conştient, adaugă preotul. Adicţiile, printre bolile secolului Pentru că tema adicţiilor îl preocupă, anul acesta s-a înscris la cursul de formare de Consilieri în domeniul adicţiilor oferit de Federaţia Filantropia a Patriarhiei Române. Când oamenii nu aveau atâta tehnologie, erau preocupaţi să-şi câştige pâinea de zi cu zi şi să trăiască mai mult după voia lui Dumnezeu, pentru că o cunoşteau mai bine, explică clericul. „Făcând voia lui Dumnezeu, ţinând posturile, aşa cum ne pregătim şi noi acum, la începutul Postului Mare, oamenii rupeau cumva legăturile cu cele materiale nenecesare. Pe când acum suntem înconjuraţi, suntem într-o societate de consum şi avem oferte de tot felul, inclusiv din cele digitale, nu mai zic de cele care ţin de alimentaţie sau de alte activităţi.” „Ceea ce mi se pare o tragedie la nivel mondial şi la nivel naţional e dependenţa de dispozitivele digitale, sau electronice. Necazul este că această dependenţă poate apărea la vârste foarte mici şi părinţii nu cunosc nimic despre lucrurile acestea. Şi, când dependenţa îşi arată colţii, nu te mai înţelegi cu copilul, care deja e adolescent, nu prea mai ai ce să faci”, avertizează Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea. A întâlnit şi pacienţi care au ajuns la spital cu probleme după consumul de substanţe. „O persoană care avea un istoric de consum de heroină, cocaină şi droguri din plante, după ce a consumat etnobotanice, mi-a spus: «În câteva săptămâni m-au făcut praf, părinte!» Era în perioada în care acestea circulau liber pe piaţă.” „Se pare că şi acum pot fi accesibile pe internet, ceea ce este iarăşi o mare problemă. Denumirea de etnobotanice parcă ţi-ar inspira încredere, că ar fi din plante şi ar fi droguri mai uşoare. Evident că niciun drog nu este bun, dar, în cazul acestora, a fost mult mai rău: cei care le-au consumat au avut parte de o agravare a stării lor foarte rapid”, avertizează părintele. Minuni medicale şi bucurii spirituale Boala a devenit o realitate tot mai prezentă în societate, spune preotul de caritate. În anii 1990, „erau pacienţi în spital, dar parcă nu aşa de bolnavi ca acum. Între timp, am devenit şi spital de urgenţă şi apoi, din păcate, s-a observat o alterare a stării de sănătate a pacienţilor noştri. Oamenii ajung la spital când sunt în general foarte bolnavi”. De asemenea, media de vârstă la internare pare că a scăzut. Faţada bisericii de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti. Foto: Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea a vorbit şi despre bucuriile şi tristeţile muncii sale. „Am văzut cum lucrează Dumnezeu uneori, când noi n-avem nicio speranţă sau nu ne mai aşteptăm la nimic bun să se întâmple. Dar Dumnezeu lucrează şi pacienţii despre care medicii spuneau că n-au nicio şansă sau că mai au o zi-două de trăit apucă să se spovedească şi să se împărtăşească, iar unii chiar să-şi revină suficient cât să se întoarcă acasă.” „Din păcate, avem şi situaţii care, din punct de vedere omenesc, nu sunt fericite, dar e lucrarea lui Dumnezeu şi atunci. Pentru foarte mulţi, faptul că au ajuns la spital a însemnat prima dată când s-au spovedit, când s-au împărtăşit după foarte mulţi ani”, explică preotul de caritate. „Ţin minte un tânăr jandarm care a ajuns în spital cu pancreatită, ceva foarte grav. Medicii nu-i mai dădeau nicio şansă. Ne-am întâlnit în Reanimare şi, cu multă deschidere şi bucurie, a vrut să se spovedească, să se împărtăşească. L-am împărtăşit de mai multe ori şi i-a ajutat Dumnezeu de s-a făcut bine. Avea 30 şi ceva de ani.” „Mulţi ani după ce s-a făcut bine a venit şi ne-a mulţumit mie şi medicilor care l-au tratat în ATI”, îşi aminteşte Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea. „Şi atunci cum să nu ţi se pară totul mai uşor când trăieşti astfel de bucurii? Pe lângă faptul că omul, dacă a reuşit în acea suferinţă să se apropie de Dumnezeu şi să rămână cu Dumnezeu, vă daţi seama că e vorba de nu doar de el şi de familia lui, ci şi de alţii din jurul lor. Câţi vor fi prin care şi pentru care Dumnezeu a lucrat şi lucrează!” Boala şi suferinţa ne conduc spre Dumnezeu „Dumnezeu poate să lucreze şi prin evenimente care se termină cu bine, dar şi prin situaţii care sunt dureroase sau produc întristare. Important este să avem nădejdea în El, să-I cerem ajutorul.” „Povara suferinţei o ducem cu credinţă, cu dragoste şi nădejde faţă de semenii noştri, pentru că au nevoie de noi. Şi atunci te mobilizezi şi mergi înainte”, mai spune preotul. El vorbeşte despre situaţiile nefericite din punct de vedere medical, dar fericite din punct de vedere duhovnicesc, „când oamenii pot să facă ceva pentru sufletul lor sau se deschid în faţa Dumnezeu şi Dumnezeu lucrează în sufletele lor”. „Atunci, bucuria aceasta compensează momentele mai puţin fericite din punct de vedere omenesc. Dar, de multe ori, ceea ce percepem noi din punct de vedere omenesc, înaintea lui Dumnezeu este cu totul altfel”, a mai afirmat clericul, oferind drept exemplu cazul unei familii care şi-a pierdut fiica internată la secţia de Terapie Intensivă a spitalului. „Fata a plecat la Domnul, iar părinţii ei au rămas ataşaţi de bisericuţa noastră. Nu erau creştini practicanţi înainte. Fiica lor era mai credincioasă decât ei”, spune părintele. „Deci vedeţi că poate să lucreze Dumnezeu mântuirea chiar şi în situaţii care aparent sunt triste şi lipsite de bine, dar lucrarea lui Dumnezeu există şi continuă.” Interiorul primitor al bisericii din curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti a fost construită în 1999 şi re nevoie de câteva reparaţii la şindrila acoperişului. Foto: Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea Este o dovadă că dragostea este mai tare decât moartea şi că în Dumnezeu rămânem împreună, chiar dacă moartea pare să ne despartă. Un an dedicat bolnavilor şi celor care îi sprijină Declararea anului 2024 drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor ne poate ajuta în parcursul nostru duhovnicesc, spune Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea. „De obicei, oamenii sunt învăţaţi să-şi ducă propriile suferinţe, propriile bolii sau ale celor apropiaţi lor şi sunt poate mai puţin deschişi către suferinţele celorlalţi”. „Dar, din moment ce avem un an dedicat celor aflaţi în suferinţă, oamenii pot fi mai atenţi, mai sensibili şi faţă de suferinţele celor mai îndepărtaţi sau care nu fac parte din familia lor. Putem fi mai deschişi şi dispuşi să ajutăm mai mult.” Preotul de caritate Cosmin Cristian Teodorescu Posea îi invită pe membrii familiilor pacienţilor de la Spitalul de Urgenţă „Sf. Ioan” din Capitală la slujbele oficiate în bisericuţa în stil maramureşean din curtea instituţiei. Sfântul lăcaş are hramul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul. „Avem membri ai comunităţii care vin relativ regulat la slujbe, mai puţin în perioada cu COVID-ul, când nu mai puteau să vină nici la spital”, spune preotul de caritate. Mai participă la slujbe şi membrii personalului medical, precum şi „creştini pe care îi ştim de ani de zile, chiar de zeci de ani”. Preotul speră ca în Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor să obţină ajutor sub formă de şindrilă. Va putea astfel repara unele porţiuni de la acoperişul bisericii, care datează din 1999. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 374, Ultimul acces: 2026-10-25 18:22:50
|
Timp total: 0.04s...
[]:1