Biserica Ortodoxă Coptă explică suspendarea dialogului cu Biserica Catolică[2024-03-13]Papa copt Tawadros al II-lea ( © Mazur/catholicnews.org.uk, CC BY-NC-ND 2.0)Biserica Ortodoxă Coptă a confirmat că decizia sa de săptămâna trecută de a suspenda dialogul cu Biserica Catolică s-a datorat „schimbării poziţiei” Romei cu privire la homosexualitate. Într-o înregistrare video publicată vineri, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Copte, pr. Moussa Ibrahim, a declarat că „cel mai notabil” dintre cele nouă decrete emanate de la Sfântul Sinod anual al Bisericii, care a avut loc săptămâna trecută la Wadi El-Natrun, în Egipt, a fost „suspendarea dialogului teologic cu Biserica Catolică după schimbarea poziţiei acesteia în problema homosexualităţii”. Mesajul video a venit după încheierea Sfântului Sinod şi după o declaraţie însoţitoare în care liderii ortodocşi copţi au spus că suspendă dialogul cu Roma. „După ce s-au consultat cu Bisericile surori din familia ortodoxă răsăriteană”, au scris ei, „s-a decis suspendarea dialogului teologic cu Biserica Catolică, reevaluarea rezultatelor obţinute de dialog de la începutul său, în urmă cu 20 de ani, şi stabilirea de noi standarde şi mecanisme pentru ca dialogul să se desfăşoare în viitor.” De asemenea, liderii şi-au reafirmat respingerea relaţiilor între persoane de acelaşi sex, declarându-şi „poziţia fermă de respingere a tuturor formelor de relaţii homosexuale, deoarece acestea încalcă Sfânta Biblie şi legea prin care Dumnezeu l-a creat pe om ca bărbat şi femeie, iar Biserica consideră că orice binecuvântare a unor astfel de relaţii, indiferent de tipul lor, este o binecuvântare pentru păcat, iar acest lucru este inacceptabil”. Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria, condusă de Papa Tawadros al II-lea, este una dintre cele mai vechi confesiuni creştine din lume, a cărei întemeiere datează de la Sf. Apostol Marcu. Principala Biserică creştină din Egipt (cuvântul „copt” provine din cuvântul grecesc „Aigyptos”, care înseamnă Egipt), numărul exact al membrilor ei nu este cunoscut, dar se estimează că este cuprins între 10 şi 20 de milioane de persoane, dintr-o populaţie ortodoxă totală de 260 de milioane. Deşi se descrie pe sine ca fiind ortodoxă, nu este în comuniune deplină cu Patriarhul ecumenic Bartolomeu şi cu Ortodoxia Răsăriteană, ci rămâne unită cu Bisericile Ortodoxe Etiopiană, Armeană, Eritreeană, Malankareză şi Siriacă, cunoscute în mod colectiv sub numele de Biserici Ortodoxe Orientale. Nici una dintre aceste Biserici nu acceptă Conciliul de la Calcedon din 451 şi definiţia sa cu privire la „cele două naturi” ale lui Cristos. De la sfârşitul secolului al XX-lea, Bisericile Ortodoxe Orientale au căutat să dialogheze cu Roma şi cu Ortodoxia Răsăriteană, care timp de secole le-au considerat eretice. Anul trecut, dialogul părea să fi progresat atât de mult încât Vaticanul le-a permis ortodocşilor copţi să celebreze propria lor Sfântă Liturghie în Bazilica San Giovanni in Laterano, la Roma. În luna următoare, într-o mişcare neobişnuită, Papa Francisc a inclus 21 de credincioşi ortodocşi copţi martirizaţi de Statul Islamic în Libia în 2015 în Martirologiul Roman – o listă oficială de martiri, sfinţi şi fericiţi. Declaraţia video a pr. Ibrahim a venit după ce unii observatori au afirmat pe reţelele de socializare că declaraţia nu face nici o referire specifică la declaraţia Fiducia Supplicans a Vaticanului din 18 decembrie 2023, care a permis o binecuvântare „neliturgică” şi „spontană” a cuplurilor de acelaşi sex. De asemenea, aceştia au spus că nu s-a precizat că decizia de a suspenda dialogul are legătură cu documentul. Declaraţia liderilor ortodocşi copţi nu a făcut nici o referire explicită la Fiducia Supplicans, dar reafirmarea în text a învăţăturii Bisericii lor cu privire la homosexualitate, bazată ferm pe Sfânta Scriptură, coroborată cu mesajul video al lui Ibrahim, a făcut incontestabilă cauza suspendării dialogului. Liderii copţi au remarcat în declaraţia lor că Dumnezeu l-a creat pe om atât bărbat, cât şi femeie, că toate persoanele sunt chemate la sfinţenie şi că toţi trebuie să trăiască în conformitate cu voinţa sa şi cu „planul divin pentru căsătoria dintre un bărbat şi o femeie”. Ei au subliniat că oricine se luptă cu atracţia faţă de persoane de acelaşi sex, dar „controlează această dorinţă, este lăudat pentru eforturile sale şi rămâne supus aceloraşi tentaţii ca şi persoanele heterosexuale”. În mod similar, au spus că este „esenţial” ca aceştia „să caute căinţa adevărată”, aşa cum ar face-o o persoană heterosexuală adulterină. „Cu toate acestea, dacă cineva alege să îşi îmbrăţişeze tendinţa homosexuală şi refuză să caute ajutor spiritual şi emoţional, dar continuă să încalce poruncile lui Dumnezeu, în acest caz, situaţia sa devine aceeaşi cu a unei persoane care trăieşte în adulter”, a continuat declaraţia. „În astfel de cazuri, ei trebuie să fie avertizaţi şi sfătuiţi să se abţină de la Împărtăşanie, căutând pocăinţă.” Una dintre principalele critici aduse documentului este că nu face nici o menţiune despre căinţă sau promisiunea unui amendament de viaţă înainte de a primi o astfel de binecuvântare. Citând cuvintele Sf. Pavel din Epistola către Romani, cu referiri suplimentare la prima sa scrisoare către Corinteni şi la pasaje din Levitic, ortodocşii copţi au subliniat, de asemenea, condamnarea de către Biserică a actelor homosexuale. „În consecinţă”, au adăugat ei, se opun cu fermitate „tuturor formelor de activitate sexuală în afara limitelor căsătoriei”, adăugând că o consideră o „denaturare sexuală”. De asemenea, au respins „cu fermitate” faptul că contextele culturale ar putea fi folosite pentru „a justifica relaţiile între persoane de acelaşi sex”, deoarece copţii consideră că acest lucru este „dăunător pentru întreaga umanitate”. Au mai declarat că Biserica lor crede în drepturile şi libertăţile omului, dar că aceste libertăţi „nu sunt absolute” şi nu trebuie folosite pentru a „încălca legile Creatorului”. „Biserica îşi afirmă angajamentul de a-şi îndeplini rolul pastoral în a ajuta persoanele care au tendinţe homosexuale”, au spus ei în încheiere. „De asemenea, subliniază că nu îi respinge, ci le oferă sprijin şi asistenţă pentru a-i ajuta să ajungă la o soluţie emoţională şi spirituală.” „Biserica îşi pune încrederea în Domnul nostru Isus Cristos, care este capabil să facă mult mai mult decât tot ceea ce cerem sau gândim”, au spus ei. The Register l-a contactat pentru comentarii pe Cardinalul Kurt Koch, prefectul Dicasterului pentru promovarea unităţii creştinilor, dar acesta nu a răspuns până la închiderea redactării materialului. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 300, Ultimul acces: 2026-10-21 14:31:30
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1