Pr. Florin Petre: De la acedia casiniană la depresia contemporană

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Pr. Florin Petre: De la acedia casiniană la depresia contemporană

[2024-02-29]

de Sorin Ioniţe

Preotul Florin-Ciprian Petre explică pentru Basilica.ro modul în care acedia şi depresia se intersectează din punct de vedere spiritual şi medical, făcând referire la opera Sfântului Ioan Casian şi la realităţile secolului 21.
Vorbind în noua sa calitate sa de slujitor la Biserica Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Capitală, părintele Florin Petre oferă perspective în vederea conlucrării dintre preot şi psiholog.
Perspectiva Părintelui Florin se doreşte a fi „unul dintre multele semnale de alarmă care să trezească interesul cu privire la ceea ce reprezenta acedia acum mai bine de 1500 de ani din perspectivă patristică, adică abordarea în cadrul unei antropologii spirituale care poate şi trebuie a fi comparată cu ceea ce reprezintă depresia în societatea actuală”.
„Urmarea acestor interogări poate fi reprezentată de o mai lămuritoare înţelegere a gravităţii, din punct de vedere spiritual şi medical a acestei patologii, precum şi găsirea unor soluţii aplicate în spaţiul pastoral în conlucrare cu cel al psihologiei şi medicinei”, consideră sfinţia sa.
Părintele explică faptul că Sf. Ioan Casian a lăsat moştenire literară o definiţie a acediei, fiind într-o considerabilă măsură pe aceeaşi linie de gândire cu predecesorul său, Avva Evagrie Ponticul, însă având meritul de a prelua noţiunea greacă de ἀκηδία, supunând-o procesului de latinizare, acedia, fapt ce a dus la o şi mai largă folosire a acestei noţiuni.
Patologie, nu doar viciu
Pr. Florin Petre a spus că felul în care Sf. Ioan Casian face uz de această terminologie medicală îl deosebeşte de alţi Părinţi ai epocii sale, şi mai cu seamă de Evagrie, fiind, astfel, „unul dintre cei care plasează fără nicio îndoială acedia la nivelul unei patologii, al unei boli şi nu doar al unui viciu, al unui păcat”.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că depresia se situează pe locul al doilea în lume ca incidenţă, imediat după bolile cardiovasculare, devansând detaşat cancerul. Specialiştii OMS afirmă că, în următorii ani, există toate şansele ca depresia să devină „ucigaşul” numărul unu.
„Dacă la începutul secolului al XX-lea, „tulburarea depresivă se întâlnea la 0,2% din populaţie, la mijlocul anilor ‘50 acest indice a ajuns la 4,3%, iar în anii ‘60 până la 11,2-14%, pentru ca în anii ‘90 să atingă cifra de 15-20%. La începutul secolului al XXI-lea, proporţia se estimează a fi între 40 şi 50%”, spune Pr. Florin Petre, citând o lucrare a Dr. Mircea Revenco.
Este nevoie de conlucrare
Părintele subliniază că sunt necesare demersuri de cercetare şi aprofundare a unor astfel de problematici care „se situează la fina graniţă dintre viaţa duhovnicească, psihologie şi ştiinţa medicală din perspectiva misiunii preoţilor, în general, dar mai ales a preoţilor de caritate, în mod special”.
„În ultimele decenii preoţii se confruntă din ce în ce mai mult cu cazurile de depresie în rândul credincioşilor de toate vârstele (…) Este necesar să aducem în atenţia slujitorilor Bisericii, pe de o parte, dar şi a psihologilor, pe de alta, faptul că pentru o autentică luptă cu acest flagel al depresiei, care reprezintă o reală problemă mondială de sănătate spirituală şi mentală, este nevoie de expertiză atât duhovnicească, cât şi din câmpul psihologiei, adică de o asistenţă duhovnicească şi psihologică în conlucrare”.
Acedie – depresie
„După cum afirmă diferiţi teologi care s-au ocupat cu studiul comparativ al binomului acedie-depresie, dar şi specialişti din domeniul psihologiei, astăzi asistăm mai mult ca oricând la o aducere în actualitate a termenului şi fenomenului acediei, totuşi, viziunea modernă de receptare şi abordare a acesteia este diferită de cea patristică”.
„Abordarea contemporană a conservat forma, termenul în sine, însă sensul originar îl supune unui proces de transformare radicală, oferindu-i practic un alt conţinut. Acest fapt ne face să considerăm benefică o încercare de analiză comparativă acedie-depresie, având ca punct de plecare perspectiva înţelegerii patristice cu privire la acedie, şi studiile moderne cu privire la patologia depresiei”.
Acedia a fost mai puţin cunoscut în Biserica apuseană, deoarece înrudindu-se atât de mult cu tristeţea, tradiţia ascetică latină, al cărei inspirator este Sf. Grigorie cel Mare (540-604), le-a considerat ca sinonime. Tradiţia răsăriteană face însă o reală distincţie între cele două, a mai spus părintele Florin Petre.
În mod foarte sintetic, acedia „este caracterizată de o stare de lene şi de plictis, de dezgust de repulsie, de moleşeală, descurajare, indiferenţă, somnolenţă fără o cauză anume, de o îngreunare a trupului şi a sufletului, precum şi de o insatisfacţie ambiguă şi generală”.
În acest sens, preotul a amintit explicaţia teologului J. C. Larchet: „Omul aflat sub stăpânirea acestei patimi nu mai este interesat de nimic, toate i se par lipsite de sens, mintea este incapabilă de a se fixa pe ceva anume. Toate aceste stări caracteristice acediei sunt, de asemenea, însoţite de nelinişte sau anxietate, care alături de repulsia faţă de orice creează tabloul general al manifestării acestei patologii duhovniceşti”.
„Atenta observare a acestei succinte descrieri a simptomatologiei acediei ne confirmă perspectiva Părinţilor, anume că aceasta este o reală boală a sufletului. Unul dintre principalele efecte şi poate cel mai grav, aşa cum consideră Părinţii, este reprezentat de întunecarea deplină a părţii raţionale a sufletului, care nu mai poate sesiza înţelesurile duhovniceşti”, explică slujitorul bisericii de la Spitalul Obregia.
O autentică provocare pentru preoţi
Conform psihiatriei clasice, depresia se instalează cu adevărat atunci când starea durează mai mult de câteva săptămâni.
„Simptomatologia acesteia poate fi descrisă în mod succint prin următoarele caracteristici: insomnie, letargie, anorexie, izolare socială, puternică degradare a stimei de sine”.
„Dincolo de aceste caracteristici generale, stările depresive au, conform specialiştilor, trei caracteristici principale: pierderea bunei dispoziţii, persoana devenind tristă, inhibiţia, care este un fel de încetinire a proceselor psihice de ideaţie şi care îl face pe subiect să se retragă în sine însuşi şi să fugă de relaţiile cu semenii, iar în al treilea rând suferinţa morală, în forma sa cea mai elementară, ca formă de exprimare fiind dispreţul de sine/subestimarea, fapt care duce la un sentiment de culpabilitate, autoacuzare şi autopedepsire”.
O analiză a acediei în textele casiniene, dar şi în cele ale celorlalţi Părinţi ai Bisericii, ar avea drept scop „identificarea unei nosografii complete (cauze, simptomatologii, efecte, remedii) a patologiei duhovniceşti”.
Altfel spus, „o atentă explicare a etiologiei acestei boli spirituale, dar şi oferirea liniilor generale de înţelegere din punct de vedere pastoral a perspectivei patristice cu privire la aceasta, fără a îndemna la o generalizare pripită, în sensul în care de-a lungul istoriei literaturii creştine, răsăritene sau apusene, au existat diferite şi nuanţate abordări şi perspective ale definirii şi înţelegerii acediei”, consideră Pr. Florin Petre.
În final, Părintele îşi exprimă speranţa ca demersurile sale „să nu rămână doar unul la nivel teoretic, ci aceste interogări să devină o autentică provocare pentru slujitorii Sfintelor Altare, aceştia să conştientizeze şi mai mult importanţa pe care trebuie să o acordăm permanentei racordări la înţelegerea şi studierea majorelor probleme spirituale, sociale, etice şi medicale cu care se confruntă lumea de astăzi, adică noi toţi”.
Preotul Florin Petre
Preotul Florin‑Ciprian Petre este specialist în opera Sfântului Ioan Casian, având un doctorat pe această temă, obţinut la Universitatea din Strasbourg. Lucrarea, despre antropologia duhovnicească a Sfântului Ioan Casian, publicată la Paris, a fost premiată de Academia Română.
Părintele Florin Petre este, din anul 2019, secretar în cadrul Biroului de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române. La începutul lunii februarie, a fost hirotonit preot pe seama Bisericii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Capitală.
În prezent, sfinţia sa urmează un program de master intitulat „Bioetica – Morală, Etică şi Deontologie” în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Cluj.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 396, Ultimul acces: 2026-10-22 09:53:47

Timp total: 0.04s...

[1]:1