© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc a publicat o scrisoare apostolică despre Blaise Pascal[2023-06-19]Blaise Pascal19.06.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a publicat luni o scrisoare apostolică în care îl laudă pe matematicianul şi filozoful din secolul al XVII-lea Blaise Pascal ca fiind „un neobosit căutător al adevărului”. Pascal (1623-1662) a fost un om de ştiinţă francez care a contribuit la punerea bazelor teoriei moderne a probabilităţilor, a inventat una dintre primele forme de maşini de calcul şi a definit un principiu al hidraulicii care a ajuns să fie cunoscut în fizică sub numele de „legea lui Pascal”. În ultimii ani ai vieţii sale, matematicianul, fizicianul şi filozoful catolic s-a dedicat apologeticii creştine. „În calitate de creştin, [Pascal] doreşte să vorbească despre Isus Cristos celor care au concluzionat în grabă că nu există nici un motiv solid pentru a crede în adevărurile creştinismului”, a scris Papa Francisc. „În ceea ce îl priveşte, el ştie din experienţă că conţinutul revelaţiei divine nu numai că nu se opune exigenţelor raţiunii, dar oferă răspunsul uimitor pe care nici o filozofie nu l-ar putea atinge vreodată de una singură.” Papa a publicat scrisoarea pe 19 iunie pentru a marca cea de-a 400-a aniversare a naşterii lui Pascal, în 1623. Titlul ei, „Sublimitas Et Miseria Hominis”, înseamnă „Măreţia şi mizeria omului”. În scrisoarea de opt pagini, Sfântul Părinte îl descrie pe Pascal drept un „om al timpului său” care a dus „o apărare intelectuală magistrală a credinţei creştine”. „Încă din copilărie, Pascal şi-a dedicat viaţa căutării adevărului. Cu ajutorul raţiunii, el a căutat urmele acestuia în domeniile matematicii, geometriei, fizicii şi filozofiei, făcând descoperiri remarcabile şi atingând o mare faimă chiar şi la o vârstă fragedă”, a spus Pontiful. „Cu toate acestea, nu s-a mulţumit cu aceste realizări. Într-un secol de mari progrese în multe domenii ale ştiinţei, însoţite de un spirit tot mai mare de scepticism filozofic şi religios, Blaise Pascal s-a dovedit a fi un căutător neobosit al adevărului, un spirit «neliniştit», deschis spre orizonturi tot mai noi şi mai mari.” „Mintea strălucită şi iscoditoare a lui Pascal nu a încetat niciodată să mediteze la întrebarea, străveche şi totuşi mereu nouă, care izvorăşte în inima omului: Ce este omul, ca să te gândeşti la el, fiul omului, ca să te îngrijeşti de el? (Ps 8,5).” Scrisoarea este plină de citate din „Pensées”, cea mai cunoscută lucrare de apologetică creştină a lui Pascal, publicată postum din însemnările şi fragmentele manuscriselor sale. Sfântul Părinte subliniază modul în care Pascal „nu s-a resemnat niciodată cu faptul că unii bărbaţi şi femei nu numai că nu îl cunosc pe Isus Cristos, dar dispreţuiesc, din lene sau din cauza patimilor lor, să ia în serios Evanghelia”. Pascal a scris în Pensées: „Nemurirea sufletului este atât de importantă pentru noi, ceva care ne atinge atât de profund, încât trebuie să ne fi pierdut toate simţurile că nu ne preocupă să ştim care este miza… Şi de aceea, printre cei care nu sunt convinşi de acest lucru, aş face o distincţie clară între cei care fac toate eforturile pentru a-l cerceta şi cei care îşi duc viaţa fără să fie preocupaţi de el sau să se gândească la el.” Papa Francisc menţionează, de asemenea, implicarea lui Pascal în disputele dintre iezuiţi şi jansenişti, în timpul cărora Pascal a scris o serie de scrisori extrem de critice la adresa iezuiţilor, cunoscute sub numele de „Scrisorile provinciale”. Controversele se refereau în principal la chestiunea harului lui Dumnezeu şi la relaţia dintre har şi natura umană, mai exact la liberul nostru arbitru. Papa iezuit oferă o apărare a lui Pascal, observând mai întâi că Pascal „nu dorea să fie părtinitor”, dar a fost „însărcinat de jansenişti să îi apere, având în vedere abilităţile sale retorice remarcabile”. El spune că Pascal însuşi a recunoscut că „mai multe propuneri considerate «janseniste» erau într-adevăr contrare credinţei”. „Chiar şi aşa, unele dintre propriile sale afirmaţii, cum ar fi cele despre predestinare, extrase din teologia ulterioară a lui Augustin şi formulate mai sever de Jansen, nu sună adevărat”, a spus Pontiful. Papa adaugă că „Pascal, la rândul său, credea sincer că se lupta cu un pelagianism sau semi-pelagianism implicit” în învăţăturile iezuiţilor de la acea vreme. „Să îi dăm credit lui Pascal pentru candoarea şi sinceritatea intenţiilor sale”, a spus el. Sfântul Părinte a vorbit în repetate rânduri despre admiraţia sa pentru gânditorul francez. Într-un interviu din iulie 2017, a spus că el crede că Pascal „merită beatificarea”. În 2021, Papa a numit o mică notă scrisă de mână care a fost descoperită cusută în haina lui Pascal în momentul morţii sale „unul dintre cele mai originale texte din istoria spiritualităţii”. Biletul, cunoscut sub numele de „Memorialul” lui Pascal, provine dintr-o experienţă mistică din noaptea de 23 noiembrie 1654, care l-a făcut pe filozof să verse lacrimi de bucurie. Printre cuvintele scrise pe pagină, Pascal a scris: „Isus Cristos. L-am părăsit; am fugit de El, renunţat, răstignit. Să nu mă despart niciodată de El. El nu este păstrat în siguranţă decât pe căile învăţate în Evanghelie: renunţarea, totală şi dulce.” Experienţa trăită de Pascal în acea noapte din 1654 l-a determinat să îşi practice cu mai multă fervoare credinţa catolică prin asceză şi apologetică scrisă. În momentul „ultimei sale boli” şi al morţii sale, în 1662, la vârsta de 39 de ani, Pascal ar fi spus: „Dacă medicii spun adevărul şi dacă Dumnezeu îmi dăruieşte însănătoşirea din această boală, sunt hotărât să nu mai am nici o altă muncă sau ocupaţie pentru tot restul vieţii mele, în afară de a-i sluji pe săraci.” Pontiful subliniază cum „este emoţionant să ne dăm seama că, în ultimele zile ale vieţii sale, un geniu atât de mare ca Blaise Pascal nu a văzut nimic mai presant decât nevoia de a-şi dedica energiile operelor de milostenie”. „Fie ca opera genială a lui Blaise Pascal şi exemplul vieţii sale, atât de profund cufundată în Isus Cristos, să ne ajute să perseverăm până la capăt pe calea adevărului, a convertirii şi a carităţii”, a mai spus el. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 569, Ultimul acces: 2026-10-17 01:04:56
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
