Patriarhul Daniel despre vindecarea orbului: Credinţa este vedere a prezenţei şi lucrării lui Dumnezeu în lume

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel despre vindecarea orbului: Credinţa este vedere a prezenţei şi lucrării lui Dumnezeu în lume

[2023-05-21]

de Ştefana Totorcea

„Credinţa este vedere duhovnicească a prezenţei şi lucrării lui Dumnezeu în lume”, a spus Părintele Patriarh Daniel duminică.
Preafericirea Sa a oficiat Sfânta Liturghie la hramul istoric al Catedralei Patriarhale, a explicat evanghelia vindecării orbului din naştere şi a vorbit despre Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ca modele de conducători creştini, evidenţiind legătura lor cu ţara noastră.
Părintelui Patriarh Daniel i s-au alăturat în slujire Arhiepiscopul Nifon al Târgoviştei, mitropolit onorific şi exarh patriarhal, cu Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului, cu Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, cu Episcopul Galaction al Alexandriei şi Teleormanului, cu Episcopul Visarion al Tulcii, cu Episcopul Ieronim al Daciei Felix, cu Episcopul Siluan al Ungariei, cu Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Patriarhul Daniel a oficiat Sf. Liturghie la hramul Catedralei Patriarhale duminică, 21 mai 2023. Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
În prima parte a omiliei, Patriarhul României a explicat evanghelia vindecării de către Iisus Hristos a orbului din naştere: Mântuitorul i-a dăruit acestuia nu numai vederea trupească, ci şi darul credinţei, care este o vedere duhovnicească.
Darul vederii trupeşti şi spirituale
„De aceea, acest orb vindecat de Hristos devine mărturisitor – nu numai al puterii vindecătoare a lui Hristos, ci şi al dumnezeirii Sale, după cum ne arată sfârşitul Evangheliei, când el spune: Cred, Doamne! Şi se închină lui Iisus.”
„Evanghelia are ca scop să arate că orbii din naştere pot deveni mărturisitori ai dumnezeirii lui Hristos, pe când fariseii, care vedeau trupeşte, fizic, nu acceptau că Iisus Hristos este Mesia”, a adăugat Patriarhul României.
„Şi atunci El a făcut ca un orb din naştere să-L mărturisească, iar cei care aveau o neputinţă şi o incapacitate de a vedea lucrarea lui Dumnezeu în lucrarea lui Iisus au rămas într-un fel de infirmitate spirituală – a necredinţei”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Deci evanghelia Duminicii a şasea după Paşti ne arată că Iisus Hristos este dătător de viaţă, dătător de lumină şi, mai ales, ne dăruieşte lumina vieţii veşnice, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire”, a spus Preafericirea Sa.
Moaştele din patrimoniul Catedralei Patriarhale au fost depuse în Baldachinul Sfinţilor din apropiere pentru hramul istoric al sfântului lăcaş duminică, 21 mai 2023. Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
În continuare, Patriarhul României a vorbit despre ocrotitorii Catedralei Patriarhale, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, despre care a spus că „sunt o lucrare, o intervenţie specială a lui Dumnezeu în istorie”.
În acest sens, Preafericirea Sa a atras atenţia la troparul sărbătorii lor, care îl compară pe Sf. Împ. Constantin cu Sf. Ap. Pavel, „care era prigonitor al Bisericii şi lumina lui Hristos l-a copleşit în faţa porţilor Damascului”.
„Tot aşa, Sf. Constantin a făcut din imperiul păgân persecutor al creştinilor un imperiu creştin. Iar educaţia a primit-o, formarea duhovnicească, de la mama sa, Elena.”
„Sf. Constantin s-a născut aproape de ţara noastră, într-o zonă din Serbia de azi. Atunci nu erau sârbii aici, ei au venit în secolul VII, s-au creştinat în secolul IX. Regiunea se numea Dacia Mediterranea. Oraşul în care s-a născut se numea Naissus, care astăzi este Niş”, a spus Patriarhul Daniel.
„Împreună cu mama sa, Elena, au fost eliberatori ai creştinilor persecutaţi şi protectori ai Bisericii.”
Dacii reprezentanţi pe Arcul de Triumf al lui Constantin
Patriarhul României a mai subliniat că Sfinţii Împăraţi „au iubit foarte mult teritoriul ţării noastre” – Dacia Felix era aproape de Dacia Mediterranea,cea de dincolo de Dunăre.
Preafericirea Sa a mai amintit că Sf. Împ. Constantin a recucerit Dacia, a construit aproape 40 de biserici mari pe teritoriul ţării noastre şi i-a învins pe goţi, care stăpâneau, în sec. IV, teritoriul ţării noastre.
Tot Sf. Constantin a construit şi un pod la Sucidava – Corabia de astăzi, mai lung decât al lui Traian, de 2,5 km şi ale cărui urme s-au văzut până în sec al XIX în apă.
„De aceea, pe Arcul de Triumf al lui Constantin de la Roma se află patru daci. Şi el s-a numit Dacicus, cel care a recucerit Dacia.”
Aceasta explică de ce Sf. Împ. Constantin şi Elena sunt foarte populari în România, mai ales în Oltenia, a mai spus Preafericirea Sa.
La hramul Catedralei Patriarhale de duminică, 21 mai 2023, au participat ierarhi, slujitori ai sfântului lăcaş şi alţi clerici invitaţi – printre aceştia, ieroschimonahii Dionisie Alb şi Dionisie Florea de la Chilia Colciu din Sf. Munte Athos (plan secund) şi Pr. Kiril Sinev, parohul comunităţii bulgare din Bucureşti (al doilea din stânga). Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
„Tuturor celor care poartă numele de Constantin şi Elena le dorim sănătate, fericire, bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu”, a încheiat Patriarhul României.
Sfânta Liturghie a fost urmată de proclamarea solemnă a canonizării Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul şi de festivitatea de premiere a câştigătorilor Concursului Naţional Catehetic „Tinerii şi vârstnicii să laude numele Domnului”.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 348, Ultimul acces: 2026-10-19 01:28:36

Timp total: 0.04s...

[1]:1