© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
CEREM RESPINGEREA LEGII PARTIDULUI REPER PRIVIND GRATUITATEA AVORTULUI IN ROMANIA![2023-05-25]Cerem respingerea Legii Partidului REPER privind gratuitatea avortului in Romania!Partidul REPER a initiat un proiect legislativ pentru instituirea gratuitatii avortului in Romania. Recent, Pro Vita Bucuresti si Alianta Familiilor din Romania au initiat si inregistrat la Senat un Memoriu cu argumente impotriva adoptarii acestei legi. Memoriul a fost scris de dl Bogdan Stanciu, Presedintele Pro-Vita Bucuresti. Il apreciem pe dl Stanciu pentru eforturile enorme care le-a facut de-a lungul anilor si inca le face, prin care ne atentioneaza, dar se si opune lucrurilor nocive care se petrec in cetate. Multumim deasemenea si organizatiilor neguvernamentale care au semnat demersul. *** Punct de vedere referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii drepturilor pacientului nr. 46 din 21 ianuarie 2003, înregistrată la Senat cu nr. L255/2023 Propunerea legislativă nu poate fi adoptată întrucât: (1) nu răspunde niciunei necesităţi sociale; (2) aduce atingere unor libertăţi şi principii fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de conştiinţă şi interzicerea discriminării; (3) este contrară obiectivului major inclus în Programul de guvernare 2021-2024, de stimulare a natalităţii; (4) introduce reglementări redundante şi deci lipsite de sens; si (5) este contrară interesului statului de a educa şi al tinerelor de a fi protejate. I. Din expunerea de motive nu reiese necesitatea intervenţiei normative. Propunerea legislativă nu oferă nicio motivare solidă privind nevoia aplicării dispoziţiilor preconizate. În Expunerea de motive a propunerii legislative „nu sunt prezentate clar cerinţele care reclamă intervenţia normativă, finalitatea reglementărilor propuse şi nici evidenţierea implicaţiilor pe care reglementarea propusă le are asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Este de remarcat că nici măcar nu se face vreo referire la faptul că această propunere ar aduce vreun beneficiu în viaţa femeilor sau că aduce o protecţie în plus femeii însărcinate, în condiţiile în care statul are un rol protector în raport cu cetăţenii. Mai mult, având în vedere că nici iniţiatorii nu au putut identifica o nevoie reală, în expunerea de motive nu regăsim niciun studiu, statistică sau informaţie dintr-un document oficial. Singura referire la vreo bază ce ar putea fi considerată o sursă de documentare este reprezentată de sintagma „cercetările realizate de organizaţii neguvernamentale”, fără însă a fi indicate respective organizaţii neguvernamentale şi nici arătate cercetările la care se face referire. Cu privire la necesitatea decontării procedurii de întrerupere a sarcinii se face o singură referire, care are însă în vedere o caracteristică comună atât de multor proceduri medicale: costul ridicat[1]. Întrebările care se ridică şi al căror răspuns ar putea reprezenta motivări reale sunt: 1. De ce ar avea avortul un statut special faţă de alte proceduri medicale costisitoare şi nedecontate, în condiţiile în care sarcina nu reprezintă o boală, ci o stare fiziologică normală şi deci, nu pune în pericol nici sănătatea, nici viaţa viitoarei mame? 2. De ce ar plăti statul, mai exact contribuabilii, pentru intervenţii medicale ce nu sunt necesare din punct de vedere medical? II. Încălcarea unor libertăţi şi principii fundamentale Propunerea de faţă creează premisele ajungerii la Curtea Constituţională şi /sau trimiterii României în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin limitarea şi încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale precum: libertatea de exprimare, libertatea de conştiinţă şi interzicerea discriminării. 1. Libertatea de exprimare Alineatul „Este interzisă diseminarea sau transmiterea unor indicaţii nefondate din punct de vedere ştiinţific cu privire la caracteristicile sau consecinţele medicale ale unui avort, prin orice mijloace, inclusiv online, cu scopul de a induce în eroare şi a descuraja întreruperea cursului unei sarcini.” încalcă prevederile constituţionale referitoare la libertatea exprimării[2] şi nu îndeplineşte nici cerinţele constituţionale[3] referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Mai mult, textul este lipsit de claritate în privinţa celor care ar trebuie să respecte această interdicţie. Având în vedere că se doreşte a fi o completare la Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, vizat pare a fi personalul medical. Potrivit avizului Consiliului Legislativ[4], chiar şi în situaţia în care interdicţia ar viza personalul medical, o astfel de reglementare este de natură a îngreuna efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniu: „avem în vedere faptul că o astfel de reglementare ar putea determina imposibilitatea medicilor care ar ajunge, în urma cercetărilor efectuate, la concluzii, care contrazic cunoştinţele actuale generale acceptate în ceea ce priveşte „caracteristicile sau consecinţele medicale ale unui avort”, de a „disemina sau transmite” respectivele descoperiri”. De asemenea, este greu de înţeles cum îşi imaginează iniţiatorii oferirea de informaţii fondate ştiinţific. Nu se va mai putea discuta despre avort decât dând citate şi indicând sursa? Reiese cu claritate că nu se urmăreşte interesul femeii gravide de a avea acces la toate informaţiile actuale pentru a putea lua o decizie în cunoştinţă de cauză, ci interesul de a „mâna” femeia însărcinată pe o singură cale: a avortului. Este de reflectat la corectitudinea oferirii unei singure variante unui om, atunci când există două! O normă trebuie să fie atât justă, cât şi morală. 2. Libertatea conştiinţei şi interzicerea discriminării Conştiinţa acţionează ca o constrângere asupra comportamentului uman. Ea este mai mult decât un cod moral sau un set de credinţe. Dacă legea impune un comportament care contrazice valorile care stau la baza identităţii morale a unei persoane, atunci persoana se află într-o situaţie conflictuală care îi contestă integritatea morală. Din punct de vedere juridic, menţionăm faptul că pe plan european, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut „libertatea de conştiinţă a profesioniştilor din domeniul sănătăţii în contextul profesional” în legătură cu avortul. Mai mult, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie în 2010, susţinând cu tărie „dreptul la obiecţie din motive de conştiinţă în îngrijirea medicală legală” declarând că: „nici o persoană, spital sau instituţie nu poate fi constrânsă, trasă la răspundere sau discriminate în orice mod din cauza unui refuz de a efectua, găzdui, asista sau supune la un avort, la efectuarea unui avort spontan, sau la eutanasie sau la orice act care ar putea provoca moartea unui fetus uman sau embrion, pentru orice motiv”. De altfel, obiecţia de conştiinţă nici nu este contestată de către iniţiatori. În schimb, aceştia consideră oportun ca obiecţia de conştiinţă să constituie criteriu de selecţie pentru ca un medic să poată face parte dintr-un corp medical al unui spital judeţean. Fără a fi susţinută de vreun studiu şi fără a indica un număr exact de spitale pentru care o astfel de reglementare ar avea vreun efect, pentru a avea o reprezentare reală a implicaţiilor mai mari sau mai mici ale unei astfel de măsuri, iniţiatorii propun ca la nivel naţional să fie reglementată încălcarea principiului nediscriminării pe bază de conşţiinţă în ceea ce priveşte alcătuirea corpului medical dintr-un spital judeţean. „Spitalele judeţene, asigură, cel puţin un medic care efectuează întreruperi de sarcină la cerere.” Aşadar, medicii ajung să nu mai fie angajaţi pe criterii de performanţă, ci pe criterii de compatibilitate cu un sistem moral-valoric ce contrazice valoarea actului medical, aceea de a ocroti viaţa umană. Ce se întâmplă atunci când pentru un post dau concurs doi medici şi unul are rezultate superioare celuilalt, dar nu efectuează avorturi la cerere? Propunerea de faţă ar crea, în cazul adoptării, un precedent extrem de periculos în ceea ce priveşte criteriile de angajare în domeniul medical. Acestea nu vor mai fi doar obiective, legate de performanţă, ci şi subiective, în strânsă legătură cu ceea ce gândeşte şi crede medicul. O astfel de reglementare va duce în practică la situaţii fie de excludere sau restricţie, fie de preferinţă la angajare a medicilor în spitalele municipale şi judeţene pe baza convingerilor acestora, situaţii aflate în contradicţie flagrantă cu orice reglementare naţională şi internaţională referitoare la interdicţia nediscriminării pe bază de convingeri. III. Propunerea este contrară obiectivului major inclus în Programul de guvernare 2021-2024 de stimulare a natalităţii România se depopulează într-un ritm accelerat fiind într-o situaţie inedită şi gravă: natalitate foarte scăzută, dublată de migrare excesivă. Sporul natural a involuat dramatic în ultimii 30 de ani: de la o creştere de 3‰ în 1990, s-a ajuns la un „spor negativ” de -1‰ în anul 2000, la aproximativ -3,2‰ în 2019, -4,4‰ în 2020 şi -7‰ în 2021 potrivit INSSE. Adică, în condiţiile în care se iau în considerare numai numărul naşterilor şi al deceselor în ţara noastră, avem o pierdere accelerată de populaţie, ocupând locul 11 în lume într-un top global al declinului demografic până în 2050, potrivit surselor ONU. Potrivit Programului de guvernare 2021–2024, stimularea natalităţii reprezintă una din cele patru direcţii strategice prioritare. În condiţiile în care populaţia României se află în continuă scădere[5], perpetuarea stării actuale de fapt este un risc major pentru securitatea naţională. Aşa cum este prevăzut şi în Programul de guvernare 2021-2024, „este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalităţii”, iar gratuitatea avortului nu este o astfel de măsură. Dimpotrivă, studiile[6] arată că finanţarea din fonduri publice a avorturilor creşte rata avortului cu 18-37%. În condiţiile în care România se află în al patrulea deceniu consecutiv în care sporul natural este negativ, adoptarea unor măsuri care vor accentua scăderea natalităţii, poate avea un impact negativ asupra securităţii naţionale din perspectiva efectelor diminuării demografice. Este şi motivul pentru care încurajarea creşterii natalităţii reprezintă un interes naţional şi o prioritate guvernamentală pentru a cărei concretizare se fac eforturi vizibile în ultimii 2 ani. Astfel, au fost lansate Programul guvernamental „FamilyStart”, finanţat de la bugetul de stat, şi Programul naţional pentru creşterea natalităţii, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse care are ca scop sprijinirea financiară a cuplurilor şi a persoanelor singure din România, în vederea efectuării procedurilor medicale de specialitate recomandate, ca element principal de susţinere a creşterii natalităţii în România . În aceste condiţii devine lipsit de logică şi eficienţă ca statul să acorde sprijin financiar pentru programe de susţinere a creşterii natalităţii, dar, în acelaşi timp, şi pentru proceduri ce duc la scăderea natalităţii. IV. Propunerea introduce reglementări redundante Dreptul la avort nu este garantat nici în România, nici în vreun alt stat de pe glob! Dreptul la viaţă, în schimb, este garantat în legile fundamentale ale statelor şi prin Convenţiile europene şi internaţionale cu privire la drepturile fundamentale. Decizia istorică luată în iunie 2022, în Statele Unite ale Americii, de către judecătorii Curţii Supreme de la Washington care au răsturnat sentinţa din cauza Roe contra Wade datând din 1973 s-a bazat exact pe acest adevăr juridic valabil atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în restul lumii, inclusiv în România: „Constituţia nu conferă dreptul la avort”. Niciun tratat internaţional, nicio convenţie europeană, nicio legislaţie naţională nu exclude viaţa prenatală din domeniul de aplicare al protecţiei vieţii. Mai mult, nicio reglementare nu prevede nu conţine şi nici nu creează un drept general la avort. În cazul în care statul permite avortul în legislaţia naţională, acesta este prevăzut ca o derogare de la protecţia acordată vieţii, fiind foarte clar şi bine limitat la anumite situaţii. În România aceste derogări sunt reglementate prin art. 201 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. Reiterarea existenţei unor derogări deja existente în legislaţie, prin introducerea alin. (1) la art. 281, este redundantă şi, deci, lipsită de sens. V. Măsurile propuse generează un pericol major pentru tinerele femei Cine le va apăra pe tinerele până în 18 ani care vor putea face întreruperi de sarcină fără a avea niciun filtru al deciziei? Această propunere legislativă este un îndemn pentru tinere să perceapă avortul ca o metodă contraceptivă gratuită putând astfel să ajungă la un număr record de întreruperi de sarcină până la vârsta de 18 ani. Studiile[7] arată că gratuitatea avorturilor creşte rata de sarcini nedorite în rândul tinerelor cu vârsta între 14 şi 24 de ani. Totodată, trebuie subliniat faptul că avortul nu este o metodă contraceptivă banală, ci una cu implicaţii majore emoţionale şi psihice pentru mamă, de aceea trebuie evitat, nu încurajat. Cu ocazia Conferinţei Internaţionale privind Populaţia şi Dezvoltarea de la Cairo din 1994, guvernele s-au angajat să „ia măsuri adecvate pentru a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială” (punctul 7.24) şi „să reducă recurgerea la avort” (punctul 8.25). Acest angajament a fost reînnoit anul următor la cea de a 4-a Conferinţă Mondială a Femeilor, ocazie cu care statele au declarat că „trebuie depuse toate eforturile pentru a elimina nevoia de a recurge la avort” (punctul 160.k). Statul are, printre altele, şi un rol protector în relaţia cu cetăţenii şi, în special, cu minorii. Cum vor fi apărate tinerele care prin gratuitatea unei proceduri vor înţelege că au acces liber şi neîngrădit la avort? Le va fi mai uşor să aibă acces la avort decât la o îngheţată sau la un film! Mai mult, faptul că va fi gratuit va induce în mintea unei tinere faptul că este un lucru absolut firesc, ceea ce nu este corect faţă de ele. Pe principiul „dacă statul îmi oferă gratuit, de ce să nu beneficiez” tinerele vor putea ajunge la 4,5,10 avorturi? Îşi asumă legiuitorul român că acest lucru ar fi benefic pentru femeile din România, după ce ani de zile s-a încercat reducerea numărului de avorturi în rândul tinerelor? Plata acestor servicii nu reprezintă îngrădirea accesului, ci un filtru pentru tinere şi tineri. De altfel, până şi iniţiatorii explică în expunerea de motive că preţul procedurii de întrerupere a sarcinii este „deseori” prea ridicat. Deci, nu întotdeauna, nu este o generalitate. Mai mult, nu avem nicio cercetare, nicio statistică, niciun studiu care să dovedească faptul că în România există copii deoarece părinţii nu au avut bani să-i avorteze. Concluzii 1. Un stat are datoria de a se gândi la generaţiile viitoare. Orice măsură luată în prezent trebuie să fie benefică pentru viitorul statului. În acelaşi timp, un stat nu poate susţine măsuri contradictorii deoarece acest lucru este lipsit de eficienţă în atingerea unor obiective pe termen mediu şi lung şi duce la pierderi efective din bugetul statului. România se află într-o stare de pericol major cu privire la numărul populaţiei, motiv pentru care în Programul de guvernare 2021–2024 una din cele patru direcţii strategice prioritare este stimularea natalităţii. În acest sens, este de înţeles de ce statul, prin Ministerul familiei, acordă susţinere financiară pentru procedurile de reproducere asistată. Acordarea de sprijin financiar pentru întreruperea de sarcină devine lipsită de sens şi de înţeles în contextul strategiei de susţinere a natalităţii - şi, astfel, şi a viitorului României. Măsura propusă este, totodată, lipsit de sens şi înţeles şi din punct de vedere economic deoarece din bugetul statului s-ar asigura atât procedurile de fertilizare in vitro, cât şi întreruperea sarcinilor concepute natural. 2. Un stat are datoria de a respecta drepturile cetăţenilor săi în mod egal. Medicii au dreptul să profeseze în condiţii de legalitate şi profesionalism indiferent de credinţele şi de valorile pe care le susţin, fără a avea de suferit în plan profesional din cauza acestora. Dacă un medic consideră că întreruperea de sarcină contravine valorilor personale şi profesionale nu poate fi împiedicat la angajarea în anumite unităţi din cauza acestei convingeri. România este un stat european ce a aderat la valorile şi tratatele ce susţin drepturile omului, iar libertatea conştiinţei, precum şi nediscriminarea pe bază de convingeri şi valori morale sunt printre principiile fundamentale ce trebuie respectate într-un stat democratic. Mai mult, libertatea de exprimare este garantată, fără a putea fi restrânsă în afara unor circumstanţe strict delimitate de Constituţia României şi care nu au nicio legătură cu întreruperea de sarcină. 3. Un stat are şi datoria de a-şi proteja cetăţenii. O femeie nu este ajutată doar pentru simplul fapt că primeşte acces gratuit la o procedură medicală care îi întrerupe cursul firesc al unei sarcini. Poate părea o soluţie pentru moment, însă cine o va sprijini apoi pe tot restul vieţii, fiind vorba de o procedură care o pune în faţa alegerii unui drum în viaţă? O femeie este ajutată dacă i se dă timp, dacă i se oferă sprijin şi informaţii, dacă poate lua decizia calculând toate variantele pe care le are[8]. Filtrele, precum costul procedurii, au menirea nu de a îngrădi accesul la un drept, ci de a face persoana vizată să poată lua o decizie, cu implicaţii în structura emoţională, psihică şi fizică a persoanei, în urma unei analize şi a unui timp acordat şi nu în virtutea considerării avortului un act banal de o simplitate dusă la absurd. În condiţiile în care ştim atât de multe în prezent despre cât de importantă este orice decizie în dezvoltarea ulterioară a personalităţii umane, cu scopul de a avea o populaţie sănătoasă fizic şi mental este esenţială oferirea de ajutor real şi potrivit nevoii celor ce trec prin situaţia unei sarcini nedorite şi nu prin adoptarea unor reglementări care reduc femeia doar la ceea ce reprezintă ea fizic, nu însă şi emoţional şi psihic. Având în vedere argumentele prezentate, este evident că propunerea legislativă nu se conformează cerinţelor constituţionale, juridice, sociale, demografice şi ale politicii naţionale prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024. Pentru aceste motive, cu deosebit respect vă solicităm respingerea ei. Bucureşti, mai 2023 Iniţiatori Asociaţia PRO VITA Bucureşti Asociaţia „Alianţa Familiilor din România” Asociaţia LifeCall Semnatari Asociaţia Darul Vieţii (Timişoara) Asociaţia Valoarea Familiei (Suceava) Fundaţia Clinica Pro-Vita Fundaţia Pro Vita Medica Oficiul Creştin pentru Drepturi şi Libertăţi Asociatia Picioruşe / Little Feet Pro Vita Craiova Fundaţia „My Brother's Keeper International” Asociaţia pentru mame şi copii defavorizaţi Asociaţia Ajută Mama şi Copilul Asociatia Vocea orfanilor Asociatia Glasul Vieţii Asociaţia Down Art Therapy Asociaţia Heidi Asociaţia Acţiunea Milei Arad Asociaţia Creştin-ortodoxă „Mama Olga” Centrul de Tineret Moniom Asociaţia Sf. Voievod Ştefan cel Mare, Hârja Asociaţia WISED Asociaţia „Voci de copii şi clinchete”, Siret Asociaţia Poieniţa Crucii, Poienari Asociaţia Tomis Constantiana Asociatia Magia Cuvântului, Arad Şcoala Gimnazială Mănăstirea Caşin Fundaţia Peniel Asociaţia Filantropia Oradea Asociaţia Civis Salutem Casa Ioana Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, Filiala Iaşi Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, Filiala Târgu Jiu Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, Filiala Bucureşti Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, Filiala Cluj-Napoca Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, Filiala Sibiu Asociaţia Harmony and hope, Iaşi Asociaţia Suroti Mănăstirea Caşin Asociaţia „Prietenii Sfinţilor Trei Ierarhi” Asociaţia Sf. Mihail Mărturisitorul Asociaţia Filantropia Ortodoxă Sibiu Protopopiatul Ortodox Român Şimleu Silvaniei Parohia Sf. Ierarh Nicolae, Ocolna Parohia Sf. Gheorghe Oboroceni, Iaşi Parohia Ortodoxă Română Sf. Sfinţitul Mucenic Haralambie, Spania Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 440, Ultimul acces: 2026-10-12 13:15:51
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1
