Un sondaj în rândul viitorilor preoţi arată profilul lor general[2023-04-27]Cathopic / Luis Ángel EspinosaPeste 450 de bărbaţi urmează să fie hirotoniţi preoţi în acest an în SUA, iar sondajul realizat în rândul promoţiei lor arată că majoritatea covârşitoare a viitorilor preoţi au fost crescuţi în familii catolice intacte şi, personal, au prezentat obiceiuri de implicare activă în Biserică şi o viaţă de rugăciune regulată. „În această zi, să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că continuă să cheme bărbaţi şi femei să îl slujească pe El şi Biserica Sa ca preoţi şi persoane consacrate”, a declarat Episcopul Earl Boyea de Lansing, Michigan, pe 25 aprilie. „Ne rugăm ca toate familiile, profesorii şi preoţii să continue munca lor esenţială de a insufla credinţa şi dragostea lui Isus în copiii noştri.” Mons. Boyea conduce Comitetul pentru Cler, Viaţă Consacrată şi Vocaţii al Conferinţei Episcopilor din SUA. Marţi, comitetul a făcut public „Studiul Generaţia de Hirotonire 2023”, al Centrului pentru Cercetare Aplicată în Apostolat (CARA), cu sediul la Universitatea Georgetown. CARA a solicitat răspunsuri la sondaj de la cei 458 de seminarişti care vor fi hirotoniţi în acest an. A primit 334 de răspunsuri – o rată de răspuns de 73%. Răspunsurile au venit de la candidaţi din 116 Dieceze americane şi 24 de instituţii consacrate diferite. Seminariştii care urmează să fie hirotoniţi sunt în marea lor majoritate „catolici de leagăn”. Aproximativ 93% dintre ei au fost botezaţi catolici în copilărie. 96% au fost crescuţi de părinţii lor biologici. Aproximativ 92% au fost crescuţi de un cuplu căsătorit care este încă împreună. Pentru 84% dintre ei, ambii părinţi au fost catolici. Unul din trei respondenţi a avut o rudă care este preot sau persoană consacrată. Mons. Boyea a remarcat în mod special importanţa vieţii de familie a viitorilor preoţi. „Sondajele realizate în rândul bărbaţilor şi femeilor intraţi recent în viaţa consacrată şi al bărbaţilor hirotoniţi întru preoţie arată că familiile şi încurajarea din partea preoţilor parohiali, alături de şcolile catolice, oferă medii optime pentru ca o chemare vocaţională să crească”, a spus el. Peste 63% dintre respondenţii la sondaj au spus că preotul paroh a avut o influenţă încurajatoare asupra vocaţiei lor, urmat de un coleg de parohie, un prieten, mama, tatăl, profesorul sau catehetul. Slujirea în biserică este un alt obicei comun pentru viitorii preoţi: aproximativ 72% dintre viitorii preoţi au fost slujitori ai altarului, în timp ce aproximativ jumătate au fost lectori şi 40% au fost miniştri extraordinari ai Euharistiei. Alţi 33% au slujit drept cateheţi, în timp ce procente ceva mai mici au slujit în pastoraţia tinerilor sau în campusuri. Aproximativ 23% au fost cântăreţi sau membri ai sectorului parohial muzical. Sondajul arată, de asemenea, puncte comune în ceea ce priveşte practicile spirituale. Dintre respondenţi, 73% au luat parte în mod regulat la Adoraţia euharistică. Alţi 66% s-au rugat în mod regulat Rozariul. Iar 45% au făcut parte din grupuri de rugăciune sau grupuri biblice. Lectio divina a fost o practică regulată pentru 33% dintre respondenţi, care au raportat, de asemenea, participarea la reculegeri în facultate sau la liceu. Mai mult de jumătate dintre ei participaseră la grupul de tineret din parohia lor şi alţi 27% fuseseră participanţi în cadrul pastoraţiei catolice din campus. Sondajul a arătat că mai puţin de jumătate dintre viitorii noi preoţi au frecventat şcoli catolice: aproximativ 43% dintre respondenţi au frecventat o şcoală primară catolică (K-8). Nu mai puţin de 34% au frecventat un liceu catolic. Aproximativ 11% au fost şcolarizaţi acasă la un moment dat în copilărie. Alţi 35% dintre respondenţi au urmat un colegiu catolic. Aproximativ 1 din 4 – 26% – au raportat datorii educaţionale la intrarea în seminar. Dintre cei cu datorii, suma medie datorată era de 21.000 de dolari. Aproximativ 4% au servit în forţele armate americane, în timp ce 12% provin din familii de militari de carieră. Vârsta medie a viitorilor preoţi diecezani este de 30 de ani, în timp ce viitorii preoţi pentru institutele religioase sunt puţin mai în vârstă, cu o vârstă medie de 34 de ani. Cel mai tânăr respondent avea 25 de ani, iar cel mai în vârstă 67 de ani. Hispanicii sau latino-americanii reprezintă 16% din promoţia din 2023. Ponderea lor a fost în medie de aproximativ 15% din 2006 încoace. Cei de origine asiatică/din zona Pacificului reprezintă 10%, în timp ce negrii sau afro-americanii reprezintă 6%. Albii reprezintă 64% dintre viitorii preoţi. Aproximativ 75% dintre viitorii preoţi sunt născuţi în America, dar seria din 2023 reprezintă în total 28 de ţări de origine. Câteva ţări predomină. Aproximativ 5% dintre ei s-au născut în Mexic, în timp ce procente mai mici s-au născut în Vietnam, Nigeria şi Columbia. Sondajul a fost publicat înaintea Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Vocaţii, marcată de Biserica Catolică în acest an la 30 aprilie, în a patra duminică a Paştelui. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 340, Ultimul acces: 2026-10-19 23:52:46
|
Timp total: 0.04s...
[]:1