© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
BRU despre demolarea vechii biserici greco-catolice din Ungheni[2023-03-29]foto: BisericaRomanaUnita.roArhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia şi Făgăraş a luat act, cu mâhnire şi durere, de finalizarea „operei” de demolare a bisericii greco-catolice „Sfânta Treime” din Ungheni, jud. Mureş, un lăcaş istoric al românilor ardeleni şi un important centru al spiritualităţii din Transilvania secolului al XVIII-lea. Biserica Blajului este consternată de lipsa de reacţie a autorităţilor competente, care au ales să ignore toate demersurile Bisericii Române Unite privind retrocedarea lăcaşului de cult greco-catolic şi au „girat” tacit lucrările de demolare, fără a ţine cont de soluţiile propuse de Biserica noastră privind viitorul acestui monument istoric. Pare de necrezut, dar în România secolului al XXI-lea, într-un spaţiu etnic şi cultural bogat în tradiţii şi simboluri, cum e cel transilvănean, asistăm, cu neputinţă, la dispariţia „bisericii sechestrate” de la Ungheni şi, implicit, la distrugerea voită a unei părţi importante din istoria poporului român. Biserica din Ungheni, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită între anii 1856 şi 1864 de către credincioşii greco-catolici din localitate, fiind unul dintre primele edificii ecleziastice româneşti ridicate din piatră şi cărămidă. Ungheniul a fost în întreg secolul al XVIII-lea cel mai important centru spiritual pentru românii din Scaunul Mureş: între anii 1733 şi 1805, reşedinţa Protopopiatului Mureş s-a aflat la Ungheni, la Niraşteu (vechea denumire a localităţii). La sfârşitul marii conflagraţii mondiale, Moscova a instalat prin violenţă în România regimul comunist. Principalul obstacol în calea impunerii regimului comunist a fost Biserica. Atât Biserica Ortodoxă cât şi Biserica Greco-Catolică au avut un rol major în păstrarea identităţii naţionale. Dar, în 1948, la recomandarea lui Stalin, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, proprietăţile şi lăcaşele de cult fiind preluate de către Stat şi trecute apoi în administrarea Bisericii Ortodoxe. Precum amintea Sfântul Părinte Papa Francisc, în cadrul istoricei vizite apostolice în România, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, pe 2 iunie 2019: „Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante”. După căderea comunismului, parohia ortodoxă din Ungheni a început în 1997 lucrările de construcţie a unei noi biserici, în jurul celei vechi, greco-catolice. Cu menţiunea că până în anul 2000 lucrările s-au efectuat fără obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de construcţie. Cazul „bisericii sechestrate” de la Ungheni a generat un val de proteste, atât în ţară cât şi în străinătate, numeroase sesizări şi memorii fiind adresate autorităţilor Statului român. Dar, ignorând realitatea istorică, lucrările de construcţie au continuat, afectând monumentul istoric cu valoare de simbol pentru comunitatea românească. Ba mai mult, prin „consultare populară”, s-a hotărât demolarea vechii biserici. Mitropolia Blajului a cerut în repetate rânduri retrocedarea vechii biserici şi oprirea lucrărilor de construcţie. În cazul în care vechea clădire nu mai corespundea normelor actuale de siguranţă, prin reabilitarea ei se avea în vedere crearea unui muzeu al spiritualităţii româneşti; mai ales că Ungheniul a dat culturii şi Bisericii româneşti o pleiadă de clerici şi oameni de cultură. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi-au dat acordul pentru construirea unei bisericii ortodoxe, dar nu prin demolarea vechii biserici din Ungheni. Noul locaş urma să fie construit în curtea vechii biserici, fără a afecta vechiul monument ecleziastic greco-catolic. Biserica din Ungheni, prin aplicarea soluţiei de izolare prin zidire a creat o mare nemulţumire atât în rândul românilor cât şi în rândul unor personalităţi din Uniunea Europeană şi de la Vatican. Amintim vizita la Ungheni a Eminenţei Sale Card. Kurt Koch, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru promovarea Unităţii Creştinilor în anul 2013, a Mons. Pascal Gollnisch, Vicarul General al Arhiepiscopului de Paris pentru catolicii orientali din Franţa în anul 2017, precum şi vizita ÎPS Borys Gudziak, Arhiepiscop şi Mitropolit de Philadelphia, SUA, pentru greco-catolicii ucraineni, împreună cu o delegaţie a Conferinţei Episcopilor Americani, în anul 2022. În condiţiile în care numeroase parohii româneşti ortodoxe din Europa au primit în folosinţă biserici catolice, la Ungheni o biserică era baricadată. Din păcate, opera începută în anii ‘90 s-a desăvârşit în anul 2023, biserica veche, greco-catolică, fiind demolată. Un fapt trist, faţă de care ne exprimăm regretul, mâhnirea faţă de lipsa de respect faţă de Biserica Greco-Catolică, faţă de memoria istorică a românilor din arealul mureşean. În faţa acestei realităţi greu de înţeles, rămânem întăriţi de cuvintele Mântuitorului: „fericiţi cei ce plâng, căci aceia se vor mângâia” (Mt 5,4). (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 434, Ultimul acces: 2026-10-16 20:46:16
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
