PERICULOASELE LEGI DECA

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PERICULOASELE LEGI DECA

[2023-03-30]

Periculoasele proiecte legislative de revizuire a sistemului de invatamint – „Legile Deca”

Guest Post: Dr. Afrodita Iorgulescu (Academia de Studii Economice)

Se discuta mult in ultimele satpamini privind proiectele legislative de restructurare a sistemului de invatamint din Romania. Documentele legislative aferente acopera 300 de pagini. Practic, ele sunt extrem de dificil de analizat. Analizarea lor apartine expertilor in domeniu. Dr Afrodita Iorgulescu, Academician si Profesor la ASE, si-a luat din timpul liber sa examineze in mod aprofundat proiectul legislativ si ofera publicului din Romania impresiile ei. Ne alaturam concluziilor ei, in masura in care ele ating valorile.

Apreciem efortul dnei Iorgulescu si dorinta ei sincera de a informa publicul din Romania privind aspectele nocive ale proiectului legislativ, numit „Legile Deca”.

* * *

Gheorghe, Ioane, Mărie, trebuie respinse aceste proiecte de legi ale învăţământului

“Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa.” (Regele Ferdinand I, 1923)

După „revoluţia” din decembrie 1947, a fost adus în România, de tancurile şi comisarii Uniunii Sovietice, comunismul (bazat pe marxismul economic), preluat şi propagat de „cârtiţele” vremii; comunism care nu a deşcolarizat însă România, nu a subminat esenţial autoritatea şcolii.

Tot aşa, după „revoluţia” din decembrie 1989, a fost adus în România, de directivele şi comisarii Uniunii Europene, de Banca Mondială şi Fundaţia Soros, progresismul (bazat pe marxismul cultural), preluat şi propagat de „cârtiţele” vremii (yesmenii de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ministerul Educaţiei şi diverse oengeuri); progresism care însă a deşcolarizat România (Mircea Platon, Deşcolarizarea României - Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc, Editura Ideea Europeană, 2020), prin deprofesionalizarea profesorului, în principal, adică prin distrugerea programată a rolului şi autorităţii şcolii.

Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române: “Regimul comunist a pervertit grav lucrurile şi a schimbat calea tradiţională a şcolii noastre, dar nu în aşa măsură încât să dispară performanţa şi reperele morale general valabile. Momentul 1989 a fost unul de cumpănă, pentru că ne-a dat libertatea să schimbăm totul în bine, dar ne-a oferit şi
posibilitatea de a greşi copios. Îmbătaţi de libertate, am folosit mai ales a doua cale. … Cele mai simple măsuri de după 1989 s-au referit la reducerea numărului de ore pe zi şi pe săptămână, la desfiinţarea multor discipline sociale şi umaniste sau a multor conţinuturi din acest domeniu, la înlocuirea unui tip de propagandă cu altul, la diminuarea volumului de cunoştinţe predate, la coborârea ştachetei în general, în cazul tuturor materiilor. … Despre cultura generală necesară formării elevilor nu se mai vorbeşte aproape deloc sau se vorbeşte în necunoştinţă de cauză. …” https://evz.ro/educatia-si-cultura-generala-editorial-eveniment-de-ioan-aurel-pop-presedintele-academiei-romane.html

Nu ne este clar că am ajuns aici ca urmare a aplicării obediente, timp de 30 de ani, a unor „directive” venite din afară, a unor modele care nu ni se potrivesc şi nu concordă cu interesul naţional? Vă place ce spirit domneşte azi în şcoala românească ? Că mai toţi absolvenţii vor să părăsească România ?

Cum a fost/este posibil? Din cauza pasivităţii noastre, a fricilor noastre, a laşităţilor noastre. În plus, „Mă tem că Poliţia Gândirii funcţionează şi la noi...” (Magda Ursache, Contemporanul, iunie, 2022)

Am trăit ororile comunismului, vrem să trăim şi ororile progresismului ? (a se vedea ce se întâmplă în şcolile şi universităţile americane cu mişcările BLM, WOKE şi Cancel Culture)

***

Romania Educata

Proiectele de legi ale învăţământului „România Educată”, varianta Deca, trebuie respinse, nu (numai) pentru că: sunt două legi separate, şi nu una singură, contribuind astfel la destructurarea învăţămânului, prin atacarea unităţii lui; absolvenţii de liceu devin studenţi în universităţi, iar absolvenţii universităţilor devin profesori în liceu – legătura este deci foarte strânsă:

Art. 16 (1) „Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, prin hotărârea senatului universitar, în urma evaluării externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, unităţi de învăţământ preuniversitar de stat...”

Art. 120 (9) „Se înfiinţează Programul Naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi matematicii (PNSTIM) în completarea programului similar din sistemul de învăţământ preuniversitar”;

Scoala/universitatea este considerată, în mod aberant, „unitate / organizaţie prestatoare /furnizoare de servicii educaţionale”, şi în consecinţă există „biroul CTC (Controlul Tehnic de Calitate) al serviciilor”, numit acum „Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii”– legată de ARACIIP/ARACIS – care sporeşte inutil birocraţia; Ce au făcut aceste Comisii de s-a ajuns la o rată a analfabetismului funcţional de 40% şi nicio universitate nu este în top 500?

Rectorul UB, Marian Preda, sociolog, despre proiectul Legilor Deca: „...în ultimii 10 ani, putem spune că universităţile româneşti au regresat în topurile internaţionale. Dacă cele mai bune erau în zona 500-1000 în unele topuri, acum cam toate au trecut în zona 1000+ în rankingurile internaţionale” (https://www.edupedu.ro/reactie-dura-a-rectorului-marian-preda-la-legile-deca-va-fi-foarte-greu-sa-explicam-la-nivel-european-de-ce-unii-rectori-din-romania-sunt-de-12-ani-in-functie-ne-vom-trezi-cu-stegulete-si-condition/)

Finanţarea educaţiei, care de 12 ani este practic mult sub nivelul de 6% din PIB prevăzut de actuala lege, este acum (Art. 129, preuniversitar şi Art. 146, superior) de doar minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, adică mai puţin de 6% din PIB (https://www.cotidianul.ro/romania-educata-si-subfinantata/, dar şi mai grav şi nociv este faptul că finanţarea este lăsată mult pe seama banilor europeni (vezi PNRR), deşi UE nu are atribuţii în educaţie (Art. 3-6 din TFUE) şi deşi banii europeni vin cu condiţionări indecente, ideologice (ca de exemplu impunerea existenţei în universităţi a Planului de Egalitate de Gen);

In Învăţământul preuniversitar:

- profesorul (personalul didactic) a devenit facilitator al învăţării (Art. 162); el trebuie să facă planuri individualizate de învăţare pentru fiecare elev, planuri care sunt parte componentă a portofoliului educaţional al elevului;

- (Art. 85) „Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ „Istoria Evreilor. Holocaustul” şi „Istoria Comunismului din România”, ca discipline şcolare, parte a trunchiului comun”, deci sunt obligatorii, nu opţionale, în loc să fie capitole din disciplina Istoria Românilor;

- învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari, si nu pe profesori, sau pe profesori şi elevi, iar beneficiarii sunt mulţi:

Art. 102 (1) „Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, precum şi persoanele adulte înscrise într-o unitate de învăţământ”.

(2) „Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt părinţii, tutorii sau reprezentanţii legali ai antepreşcolarilor, ai preşcolarilor şi ai elevilor”.

(3) „Beneficiarii terţiari ai sistemului de învăţământ preuniversitar sunt comunitatea locală şi societatea în ansamblul ei”;

- se înfiinţează:

(Art. 62) Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă,

(Art. 65) Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă,

(Art. 75) consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie

(Art. 77) Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară,

(Art. 102) Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor.

(Art. 109) Centrul Naţional pentru Excelenţă

(Art. 111) Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti.

(Art. 112) Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP, ..., prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(Art. 113) Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică

(Art. 114) Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar

(Art. 116) Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei ... prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează

(Art. 119) Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual

(Art. 127) Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare

(Art. 128) mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învăţământul preuniversitar

(Art. 149) Centrele comunitare de învăţare permanentă

(Art. 167) Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică

(Art. 189) Corpul Managerilor Educaţionali

(Art. 244) Comisia pentru Tranziţia către Învăţământul Dual;

Deci şcoala este birocratizată suplimentar, masiv; ce vor produce zi de zi, an de an aceşti noi funcţionari ? maculatură care va îngreuna şi mai mult, inutil, viaţa profesorilor, a directorilor?!

- se loveşte (şi) în liceele pedagogice, care funcţionau foarte bine:

(Art. 52) „ Învăţământul pedagogic se organizează ca învăţământ liceal vocaţional, cu durata de patru ani...”, în loc de cinci ani ca până acum, cu obligaţia de a urma studii universitare;

- se introduce (Art. 169) „Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică pentru a avea dreptul de liberă practică în învăţământul preuniversitar”; prin aceasta se recunoaşte că licenţa universitară (de doar 3 ani, în loc de 4 ani, ca înainte de aderarea la Programul Bologna) este slabă şi de neîncredere; dar, prin aceasta, atractivitatea profesoratului este diminuată şi mai mult;

-(Art. 244 (3) h) “evaluările şi examenele naţionale vor fi în integralitate standardizate şi administrate în format digital începând cu anul şcolar 2027-2028”;

Mircea Platon, istoric, redactor şef la Convorbiri Literare, Iaşi, despre proiectul Legilor Deca: „Examenele naţionale vor fi asemenea cumpărăturilor la Auchan: cu autoservire digitală. Copiii voştri şi copiii copiilor voştri îşi vor scana singuri creierele, la ieşire, ca să poată plăti şi pleca. Şcoala mall”;

In Învăţământul Superior:

- (Art. 11) „Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat, particulară sau confesională particulară: a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior ...”;

UE nu are competenţe în educaţie (TFUE, Art. 3-6), deci politicile europene în domeniul învăţământului superior nu pot fi decât recomandări, nu obligaţii, pentru persoanele cu coloană vertebrală;

- se introduce obligativitatea internaţionalizării, care promovează interesul UE de formare a identităţii europene, în detrimentul identităţii naţionale:

Art. 116 (1) „Ministerul Educaţiei stabileşte cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior în acord cu priorităţile naţionale, procesele internaţionale şi tratatele din care România face parte. Cadrul strategic se adoptă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Ministerul Educaţiei susţine prin măsuri de ordin legislativ şi financiar acţiunile de internaţionalizare desfăşurate de către instituţiilor de învăţământ superior.

(3) Internaţionalizarea, ca instrument de creştere a calităţii educaţiei şi cercetării, este responsabilitatea fiecărei instituţii de învăţământ superior”.

Art. 119 „Se înfiinţează Programul Naţional pentru Internaţionalizare Universitară „Study in Romania” (PNIU) în vederea consolidării procesului de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior (PNIU), pentru a asigura resursele necesare”;

Aici se vede contribuţia „valoroasă” a doamnei ministru Ligia Deca, cu doctorat în ştiinţe politice la universitatea din Luxembourg (deşi a absolvit, cu DIPLOMĂ DE INGINER DIPLOMAT INGINERIE NAVALĂ ŞI NAVIGAŢIE, Universitatea Maritimă Constanţa), cu o teză despre internaţionalizarea învăţământului superior („Understanding the internationalization of higher education as a policy process. The case of Romania”);

-se păstrează ciclurile I (licenţă) şi II (masterat) aşa cum au fost introduse prin Procesul Bologna, doar ciclul III (doctorat) are 4 ani în loc de 3 ani;

deci, slăbirea calităţii absolvenţilor, şi implicit a profesorilor de liceu, continuă

(Argumente împotriva Procesului Bologna din învăţământul superior, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_9_94/IX_9_94.pdf).

Aceste proiecte de legi ale învăţământului „România Educată” trebuie respinse pentru că sunt NOCIVE, fiind ideologizate.

Ele sunt impregnate subtil de corectitudinea politică, ideologia progresismului, ale cărei rădăcini pornesc dintr-o versiune de marxism (neomarxismul = marxismul cultural) promovat de Şcoala de la Frankfurt, ce îşi propunea răsturnarea radicală a culturii tradiţionale, cu scopul de a provoca o revoluţie socială.

(Corectitudinea Politică: „Religia” marxistă a Noii Ordini Mondiale, Coordonatori William S. Lind, Andrei Dîrlău, Irina Bazon, Editura ROST, 2015, cu o sinteză în https://www.cotidianul.ro/corectitudinea-politica-ideologia-progresismului/)

Uitaţi-vă la „valorile” pe care le promovează aceste proiecte de legi; veti gasi diversitatea, incluziunea şi echitatea, acest “triumvirat care marchează excesul stângii extreme” (Jordan Peterson, în lucrarea Corectitudinea politică, Michael Eric Dyson, Michelle Goldberg, Stephen Fry, Jordan Peterson, Editura TREI, 2019), acest triumvirat care semnalează, ca un felinar roşu, că este vorba de (valori promovate de) corectitudinea politică.

Nu veţi găsi niciuna din valorile perene ale umanităţii: ordinea, disciplina, cinstea, onoarea, virtutea, loialitatea, credinţa, devotamentul etc. Şcoala de azi nu mai formează caractere, nici nu-şi propune asta, consideră, sub umbrela progresistă, că este demodat, chiar periculos.

Iar personalul didactic are printre obligaţii (Art. 224) „ promovarea diversităţii, ca resursă de învăţare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante”. Uitaţi-vă cum “pas cu pas” sunt înregimentaţi copiii mici, pentru ca tradiţionalii şapte ani de acasă să dispară, să se facă astfel o breşă între părinţi şi copii pentru a putea îndoctrina copiii (cu ideologia genului, parte a ideologiei corectitudinii politice - în vechea variantă a proiectului legii exista egalitatea de gen, din fericire acum nu mai există). Primul pas a fost obligativitatea clasei pregătitoare (zero), acum este al doilea pas, obligativitatea grădiniţei (preşcolari cu vârste între 3 şi 6 ani) (Art. 13 (1), Art. 15 (1), Art. 30 (1)), viitorul pas va fi obligativitatea creşei (antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani).

Uitati-va cum profesorul este în continuare lipsit de autoritate în şcoală, adică de mijloacele prin care să asigure ordinea şi disciplina în şcoală şi corectitunea evaluărilor: nu poate să certe elevul, dacă lasă corijenţi sau repetenţi (de repetenţi nu se suflă o vorbă în proiectele de legi), atunci intră în programul „Învăţare remedială” alături de elev, iar exmatricularea elevilor recalcitranţi sau care copiază este interzisă, în timp ce „exmatricularea” profesorilor este permisă. Şi ne mai mirăm că „bullying-ul” (violenţa psihologică între elevi) este în creştere?

Art. 13, alin. (2) „Este interzisă exmatricularea preşcolarilor şi a elevilor din învăţământul obligatoriu”.

Art. 73 (1) „În unităţile de învăţământ se desfăşoară programul „Învăţare remedială”, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăţi de învăţare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învăţare, în raport cu prevederile curriculare. ...

(5) În situaţii justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigenţă sau de încheiere a situaţiei şcolare sau pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, în perspectiva deschiderii noului an şcolar, activităţile remediale se pot desfăşura şi pe durata vacanţei şcolare, sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei”.

Art. 74 (1) „Ministerul Educaţiei derulează programe de reducere a abandonului şcolar/a ratei de părăsire timpurie a şcolii în cadrul Programului Naţional Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar şi a ratei de părăsire timpurie a şcolii...”

Art. 102 (4) „Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul Elevului, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării Consiliului Naţional al Elevilor şi a celorlalţi parteneri de dialog ai ministerului educaţiei.”

Art. 204 (2) „Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează potrivit art. 205:

a) faptele de violenţă fizică şi/sau verbală, îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, în situaţia în care, potrivit legii, nu reprezintă infracţiuni;

b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor.”

Art. 205 (1) „Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.”

Art. 64 (1) „În termen de 12 luni de la adoptarea prezentei legi, Ministerul Educaţiei iniţiază Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Planului Naţional pentru Siguranţa în Învăţământul Preuniversitar.”

Opiniile fostilor Ministrii

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, despre proiectul Legilor Deca: ”în loc să aşeze sistemul de educaţie pe autoritatea intelectuală a profesorilor, îl aşază pe un fel de autoritate a părinţilor şi a copilului”. (https://www.g4media.ro/fostul-ministru-funeriu-despre-legile-promovate-de-ministra-deca-nu-aseaza-educatia-pe-o-cale-corecta-nu-propune-o-educatie-bazata-pe-exigenta-merge-mult-pe-soft-skills-o-admitere-s.htm)

Mircea Platon, despre proiectul Legilor Deca: ”Părinţii şi copiii nu îşi pot apăra interesele pe termen lung, ci sunt invocaţi şi folosiţi doar în scop distructiv, pentru a răvăşi standardele şi a transforma şcoale în târguială. Părinţii sunt, de fapt, lăsaţi să intervină în mersul şcolii doar pe calea lăturalnică a implicării financiare, recrutaţi adică pentru a corupe anarchic şcoala. Altminteri, observaţiile părinţilor referitoare la scăderea nivelului educaţiei, la transformarea şcolii într-o cutie neagră în care ONGurile şi experţii fac ce vor, nu sunt luate în seamă la aşa-zisele desbateri publice mimate de Minister. În plus, părinţii au devenit şi ţintă a Ministerului care îşi propune să-i îndoctrineze pe calea aşa-zisei ”educaţii parentale”, un sinistru exerciţiu de trimitere în minorat a unor adulţi care se trezesc acum supuşi reeducării”.

Directorul Colegiului centenar “I.L. Caragiale” din Bucureşti, Andreia Bodea, despre proiectul Legilor Deca: “… faptul că meseria de profesor încetează să mai fie o meserie atractivă nu este neapărat, aşa cum se crede şi se tot spune, pentru că salariile sunt mici. Este şi acesta un motiv, dar nu este primul. Primul motiv este prăbuşirea statutului profesorului. Profesorii buni trebuie să rămână în sistem, profesorii care fie că sunt violenţi, fie că se fac vinovaţi de tot felul de lucruri, trebuie scoşi din sistem şi trebuie să vedem ce facem şi cu elevii care nu se pliază nicicum şi care în mod repetat agresează la rândul lor. …Un elev dacă se ridică în bancă şi îşi înjură profesorul, nu mai spun că ridică mâna la el, aş vrea să ştiu şi eu ce credeţi că poate să facă un profesor la catedră care nu poate să-i facă observaţie, nu poate să-l dea afară, chiar dacă intră într-o comisie de disciplină, nu mai poate rămâne repetent prin nota la purtare şi îţi şi spune lucrul ăsta „hai să văd ce mai faceţi?!”. Nu se poate să sancţionezi profesorii care sunt agresivi – repet, lucru cu care sunt perfect de acord – şi să nu sancţionezi, proporţional cu vina, pe elevi şi până la urmă şi pe părinţi, că de acolo pornesc toate lucrurile, care sunt din ce în ce mai agresivi verbal, în general.”

https://www.edupedu.ro/am-ajuns-intr-un-punct-in-care-a-face-educatie-a-devenit-aproape-imposibil-spune-directorul-colegiului-caragiale-din-bucuresti-adriana-bodea-pot-fi-trei-examene-pot-fi-cinci-evaluari-daca-ele-nu/

c) Uitaţi-vă cum cadrul didactic universitar este lipsit de autoritate în universităţi:

(Art. 120 (7)) “Se înfiinţează Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), în vederea creşterii retenţiei studenţilor în mediul universitar”;

se înţelege astfel de ce cadrele didactice universitare închid ochii la copiatul studenţilor, pentru că ar trebui să le facă referat de exmatriculare şi, acest lucru vine în contradicţie cu preocuparea pentru retenţia studenţilor.

(Art. 173) (1) „În baza hotărârilor comisiilor de etică universitare, instituţiile de învăţământ superior aplică sancţiuni studenţilor, studenţilor-doctoranzi, cercetătorilor post-doctoranzi sau altor categorii de cursanţi. ... (3) Tipurile de sancţiuni prevăzute pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară sunt: a) avertismentul scris; b) anularea rezultatelor evaluărilor; c) exmatricularea”.

Educatie fara rost

Motto pe frontispiciul Universităţii Stellenbosch, Africa de Sud:

„Distrugerea oricărei naţiuni nu necesită bombe atomice sau rachete balistice intercontinentale. Trebuie doar scăderea calităţii învăţământului şi permisiunea fraudei la examenele studenţilor. Pacienţii mor în mâinile unor asemenea medici. Clădirile se prăbuşesc, fiind construite de asemenea ingineri. Banii se pierd în mâinile unor asemenea economişti. Dreptatea se evaporă în mâinile unor asemenea judecători. Falimentul învăţământului este falimentul naţiunii”

Toate acestea pentru că personalitatea autoritară este combătută de ideologia neomarxistă ca fiind opusul personalităţii revoluţionare dezirabile – ulterior, ca opusul personalităţii democrate.

Aceste două proiecte de legi ale învăţământului, cum am mai arătat, sunt ultima lovitură (zisă reformă), fatală, dată învăţământului românesc, deci viitorului României.

https://www.cotidianul.ro/romania-educata-sau-romania-inlantuita/

Fiind ideologizate, aceste două proiecte de legi încalcă atât legea educaţiei în vigoare cât şi propriile prevederi:

În actuala Lege a educaţiei naţionale (la Art. 3 (n)) – ca şi în cele două proiecte de legi în discuţie (la Art. 3 (l) şi respectiv Art. 3 (p), dar şi Art. 10) - găsim, printre principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, „principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, (dogme religioase) şi doctrine politice”.

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 396, Ultimul acces: 2026-10-15 21:43:19

Timp total: 0.04s...

[]:1