© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ep. Melchisedec Ştefănescu, 200 de ani de la naştere: Promotorul unirii românilor şi al autocefaliei Bisericii naţionale[2023-02-15]de Ştefana TotorceaMiercuri se împlinesc 200 de ani de la naşterea Episcopului Melchisedec Ştefănescu, neobosit promotor al Unirii Principatelor şi al autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Este important de menţionat că marele ierarh a fost rodul unei familii numeroase şi binecredincioase. Părinţii săi au fost Parohul Petrache Ştefănescu din Gârcina, judeţul Neamţ, şi prezbitera Anastasia. Familia a avut 11 copii în total, din care cinci au devenit monahi, ceea ce arată duhul în care au fost crescuţi. A studiat la Academia de Teologie de la Kiev, înfiinţată de Petru Movilă, apoi a fost profesor de patristică, drept canonic, liturgică şi teologie comparată la Socola, care a devenit în perioada respectivă cel mai bun seminar teologic din ţară şi prima şcoală din Principatele Române cu predarea în limba română, la nivelul unei adevărate academii teologice. A fost ales membru în Divanul Ad-Hoc în 1857 şi a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza. În 1860 a fost numit Ministru al Cultelor, fiind şi membru de drept în Senatul României. În 1870 a devenit membru al Academiei Române. Locţiitor de episcop la Huşi (1861 – 1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul „Tripoleos” în 1862, locţiitor (1864), a fost apoi numit, prin decret semnat de Al.I. Cuza, episcop al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa în Ismail (1865-1879). În 1879 a fost ales episcop al Romanului. „O contribuţie importantă a avut Episcopul Melchisedec şi la întocmirea Legii Organice din 1872, prin care s-a constituit Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, scrie Arhimandritul Ioanichie Bălan în Patericul românesc. „Tot la stăruinţa sa şi în urma memoriului compus de el către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, s-a sfinţit pentru prima dată în ţara noastră Sfântul şi Marele Mir, în anul 1882.” „Aceeaşi deosebită contribuţie a avut marele ierarh şi la dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a Actului Sinodal întocmit de el cu multă înţelepciune, în primăvara anului 1885 se recunoaşte autocefalia Bisericii noastre”, mai semnala Arhim. Ioanichie Bălan. „Din donaţia lăsată de el, s-au construit în anii următori, după dorinţa sa, o grădiniţă de copii şi o şcoală de cântăreţi bisericeşti, alături de Episcopie, în care se primeau, cu întreţinere gratuită, numai copii orfani.” Ierarhul odihneşte în parcul din Roman care îi poartă numele. Peste mormântul lui a fost construită o capelă. Foto: Ziarul Lumina A trecut la Domnul în 16 mai 1892 şi este înmormântat la Roman, în capela din incinta parcului care îi poartă numele. Cu trei ani înainte de plecarea la Domnul, ierarhul a redactat un testament în care cerea înfiinţarea unei fundaţii pe un teren lăsat de el Bisericii. Azi, întregul ansamblu din Roman al Fundaţiei Melchisedec (Strada Alexandru cel Bun la nr. 4) este declarat monument istoric. Desfiinţată de guvernul comunist, Fundaţia „Episcop Melchisedec” a fost reînfiinţată după 1990, iar clădirile ei au fost renovate cu fonduri europene. Începând din 2012, în ele funcţionează Centrul de zi „Episcop Melchisedec” pentru copii aflaţi în situaţie de risc şi Centrul social multifuncţional „Episcop Melchisedec”. Fundaţia, împlinind testamentul lăsat de Episcopul Melchisedec Ştefănescu, a mai înfiinţat la Roman Grădiniţa cu Program Prelungit Episcop Melchisedec şi Şcoala Primară Muşatinii. La Bacău, a înfiinţat Centrul de zi pentru copii „Sf. Ioan Botezătorul”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 578, Ultimul acces: 2026-10-17 14:17:30
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
