© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
PROGRES TEHNOLOGIC SI INVOLUTIE MORALA[2023-02-16]Luna trecută a trecut în veşnicie unul dintre marii istorici ai ultimilor 100 de ani: britanicul Paul Johnson, la 94 de ani. Oameni ca el, care au trecut prin nazism, fascism, comunism, revoluţia sexuală, rebeliunea omului împotriva lui Dumnezeu – manifestată prin ateism, necredinţă, hedonism şi distrugerea valorilor – şi au fost martori la imensele salturi tehnologice din ultimele decenii, sunt puţini. Dar mai ales ei sunt valoroşi pentru că au ceva de spus. Când astfel de oameni vorbesc sau scriu, oamenii înţelepţi trebuie să asculte.Johnson a fost un gânditor conservator, un intelect şi o minte ascuţită care a penetrat în profunzime evenimentele zilelor lui şi a analizat cu o peniţă la fel de ascuţită mutaţiile valorice ale ultimelor decenii. Influenţat şi de gândirea creştină, Johnson ne lipseşte şi ne va lipsi. Dar cuvintele şi ideile lui, aşternute pe hârtie, vor mai dăinui o vreme şi e bine să le cunoaştem. Specia umana: succes ori faliment? Vă recomandam tuturor un eseu influent a lui Johnson publicat în 2006 şi intitulat The Human race: success or failure / Specia umană, succes ori faliment? Eseul nu e lung şi lecturarea lui e lejeră. [Link: https://newcriterion.com/.../the-human-race-success-or...] Premisa fundamentală a eseului este că de-a lungul miilor de ani de istorie scrisă ori transmisă nouă oral, este evident şi de netăgăduit că specia umană a făcut progres tehnologic, material şi economic. De la cele câteva beţe cu care părinţii noştri încercau să se apere de animale ori să scrijelească faţă pământului pentru a-şi asigura hrana, am ajuns la posibilitatea clonării fiinţei umane. Succesul tehnologic ori intelectual al speciei umane, deci, este incontestabil. În paralel, însă, Johnson observa un declin moral şi o stagnare morală constantă a speciei umane. Dacă am fost răi acum 6 000 de ani, acum suntem şi mai răi. Nu am făcut un progres moral şi nu am devenit mai buni din punct de vedere valoric. Dimpotrivă, crima lui Cain s-a multiplicat şi continuă să se multiplice de la an la an. La est de România involuţia morală a omenirii – şi a creştinismului, îndrăznesc să spun – este mai evidentă ca oricând. Mercenari, dictatori ambiţioşi care în doar un an de război au cauzat moartea a peste 100000 de fiinţe umane în Ucraina, toţi tineri. Mercenarii îşi ucid răniţii cu lopata. Raţiunea a dispărut. În fierbinţeala minţii a anihilat mecanismul de prevenire şi stopare a violenţei, numit conştiinţă. Privind la această dilemă a zilelor noastre, în 2006 Johnson întreba: "at this rate, will the human race survive / la acest ritm va supravieţui specia umană? Does it deserve to survive / merită să supravieţuiască? Dilema aceasta, scrie Johnson, nu este unică zilelor noastre. L-a mâhnit şi pe Dumnezeu, scrie el, în zilele lui Noe când Dumnezeu a hotărât distrugerea speciei umane. Progres tehnologic Cu cât populaţia planetei a crescut, calculează Johnson, cu atât imoralitatea, silnicia şi murdăria morală s-au înmulţit. Remarcabil, zice Johnson, este ca în paralel cu creşterea demografică, bunăstarea economică a crescut, la fel şi bunăstarea materială. Dar capitolul la care nu am făcut progres este moralitatea. Din punct de vedere valoric, spune Johnson, stagnăm moral de mii de ani. Unul dintre multele exemple date de Johnson privind stagnarea morală este Europa noastră atât de dragă nouă. Europa pe care Johnson o vede ca fiind un campion al imoralităţii. Istoria Europei, spune Johnson, este, într-un sens, istoria involuţiei morale (ori a degradării morale) a Europei şi a creştinismului. Exemplele pe care Johnson le dă pentru a-şi susţine teza sunt multe, extraordinare şi puţin cunoscute. Unul este Napoleon, francezul care a rămas în memoria umanităţii ca un "mare strateg" şi "om de stat". Dimpotrivă, conform tezei lui Johnson, mult admiratul Napoleon a fost unul dintre cei mai mari criminali ai umanităţii. L-a întrecut şi pe Stalin la scara demografică a zilelor în care Napoleon a trăit. Stagnare morala Ştiaţi că războaiele lui Napoleon au cauzat 5 milioane de morţi? La vremea aceea pe planetă trăiau 300 de milioane de oameni. Napoleon este responsabil pentru moartea a 1,66% din întreaga populaţie a lumii din vremea lui. Dacă eliminăm femeile din ecuaţie, ajungem la sinistra concluzie că Napoleon a fost responsabil pentru moartea a 3.3% din populaţia masculină a planetei din zilele lui. Dacă reducem populaţia Europei la jumătate din populaţia planetei din vremea lui Napoleon, ajungem la o populaţie în Europa la vremea aceea de 150 de milioane de fiinţe umane. Dacă eliminăm femeile din acest număr, ajungem la concluzia că Napoleon a fost responsabil pentru moartea a 5 milioane din cei 75 de milioane de bărbaţi ai Europei din zilele lui, adică 6,6% din populaţia masculină a Europei. Iar dacă eliminăm din această cifră încă 25 de milioane de bărbaţi (prea tineri ori bătrâni să poarte arme) ajungem la concluzia îngrozitoare că Napoleon a fost responsabil pentru moartea a 10% din bărbaţii tineri ai Europei din vremea lui. Nu, nu putem numi războaiele lui Napoleon o reflecţie a progresului moral al umanităţii. Şi mai ales al Europei. Dimpotrivă. Ele au fost o primă expresie a atrocităţilor seularismului în ascensiune în Europa la vremea aceea. Nu am fi atunci justificaţi să-l eliminăm pe Napoleon din memoria colectivă a umanităţii? Din cărţile de istorie? Să-i dărâmăm statuile, să redenumim străzile ori locurile publice numite după el? Eseul lui Johnson însă dă exemple mult mai multe din istorie, ajungând, din nou, la concluzia, că specia umană nu a făcut niciun progres moral în cei 6000 de ani de istorie scrisă ori transmisă oral pe care o avem la dispoziţia noastră. Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 611, Ultimul acces: 2026-10-16 01:39:33
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
